Ce ameninţări vede BNR la adresa economiei la început de 2023? BNR vorbeşte despre adâncirea deficitului extern, riscuri pentru cursul valutar, precum şi în plan fiscal, falimente de firme, dobânzi mari şi încetinirea economiei şi a creditării

♦ Prin majorarea dobânzii-cheie în ianuarie 2023 cu încă 0,25 puncte procentuale, la 7%, boardul BNR spune că vrea să stimuleze economisirea şi să ancoreze anticipaţiile inflaţioniste ♦ BNR susţine importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

O serie de ameninţări rămân la orizont în tabloul macroeconomic al României, Banca Naţională vorbind despre dimensiunea şi ritmul de adâncire a deficitului extern în 2022 care au fost „deosebit de îngrijorătoare“, de fa­limente de firme, riscuri pentru cursul va­lutar, nivelul ridicat al dobânzilor, temperarea creditării, riscuri majore asociate conduitei politicii fiscale şi încetinirea economiei, potri­vit minutei transmise ieri privind şedinţa de politică monetară din 10 ianuarie.

Prelungirea războiului din Ucraina şi ex­tin­derea sancţiunilor asociate generează in­certitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, au arătat membrii boardului BNR, evocând efectele po­sibil mai mari exercitate astfel asupra pu­terii de cumpărare şi încrederii consumato­rilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavo­rabil asupra costurilor de finanţare.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, creşterea PIB a continuat să decelereze în T3/2022 – la 4%, de la 5,1% în T2/2023 –, în loc să se reamplifice, aşa cum s-a anticipat, rămânând totuşi însemnată din perspectivă istorică.