ZF Tech Day. Dorin Andreica, managing director al integratorului Soft Net Consulting: Cine nu ia banii din PNRR pentru digitalizare va băga mâna în buzunarul propriu pentru a rămâne competitiv

Autor: Adrian Seceleanu 26.01.2023

Statul a simplificat procedurile în varianta finală a documentaţiei, astfel că banii sunt mai uşor de obţinut faţă de trecut.

Companiile mici şi mijlocii care se încadrează în criteriile de obţinere a fondurilor de digitalizare disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar trebui să se grăbească să aplice pentru că altfel va trebui să investească în viitor din buzunarele proprii pentru a rămâne competitivi.

„Eu îi sfătuiesc pe toţi cei care au minim 50 de puncte, aşa cum spune ghidul, să facă proiect şi să-l depună, pentru că dacă nu scot banii acum din proiectul ăsta de digitalizare vor trebui să-i scoată din buzunarul propriu, pentru că altfel, din punctul meu de vedere, îşi pierd un avantaj competitiv în piaţă. Deci, practic, companiile care vor obţine finanţare prin acest program PNRR vor câştiga clar un un avantaj competitiv în piaţă, iar cei care nu depun proiecte va trebui să bage mâna în buzunar, să investească ei, da, ca să-şi păstreze cel puţin poziţia în piaţă. Aşa că eu îi sfătuiesc pe toţi să scrie proiecte, să gândească din punct de vedere digital businessul lor pentru că în realitate cred că principala chestiune vine din setarea mentală vizavi de ce înseamnă digitalizarea în sine“, a declarat în cadrul emisiunii ZF Tech Day Dorin Andreica, managing director al inte­gratorului de soluţii de IT Soft Net Consulting din Timişoara, care are prezenţă naţională. Compania a pregătit şi un ghid pentru companiile care vor să aplice, inclusiv un chestionar care să le ajute să-şi definească cerinţele, disponibile pe pagina web proprie.


Apelul de digitalizare prin PNRR practic finanţează proiecte de digitalizare a IMM-urilor, companii, de la micro până la companii mijlocii, pe 3 nivele de buget, până în 30.000 de euro pentru micro, până în 50.000 de euro pentru companii mici şi până în 100.000 de euro pentru firme mijlocii. 


Antreprenorii ar trebui să nu amâne demararea for­malităţilor pen­tru că s-ar putea să ajungă în situaţia să nu aibă cine să le scrie şi să rateze finanţarea, avertizează Andreica.

„Vorbeam cu parteneri care scriu proiecte şi sunt specializaţi pe zona asta: ei se aşteaptă ca prin acest apel de proiecte, în realitate, să se depună undeva între 7.500 şi 9.000 de proiecte, din care să fie finanţate 5.000. Luaţi în calcul că un consultant, un consultant de soluţii tehnice, are nevoie de 2 zile ca să analizeze nevoile clientului, să gândească o soluţie, să scrie soluţia tehnică.

Deci înseamnă 18.000 de zile de lucru pentru descrierea soluţiilor tehnice. Dacă împărţim la 20 de zile lucrătoare cât sunt în această perioadă de apel de proiecte, imaginaţi-vă că în momentul de faţă în România ar trebui să fie 9.000 de oameni care practic să se ocupe de treaba asta.

N-avem de unde să avem aceşti oameni. Deci practic în realitate, companiile nu-şi dau seama, dar practic s-ar putea să nu depună proiecte nu pentru că nu sunt eligibili, ci pentru că nu mai are cine să le scrie proiectul.“ În această perioadă consultanţii nu sunt încă atât de aglomeraţi, a adăugat şeful Soft Net Consulting.

„În partea asta de început şi consultanţii care scriu proiectele vor fi poate mai puţin stresaţi şi aglomeraţi de tot ce înseamnă depunerea proiectelor şi mai bine să fie în 1 sau în 10 februarie depus şi să se ducă liniştit la schi şi să aştepte evaluarea proiectului.“

Calendarul programului este unul destul de strâns, a explicat Dorin Andreica: „Apelul de proiect se va deschide pe 1 februarie şi va fi deschis până la finalul lunii martie deci practic toată lumea are 2 luni la dispoziţie să depună proiecte. Se estimează un număr de aproximativ 5.500 de proiecte finanţate. Calendarul este destul de ambiţios - în 2 luni de zile evaluarea şi după aceea încă într-o lună partea de contractare ca şi primă etapă cu o a doua etapă în august pentru realocarea de bani în urma primei evaluări.“

 

Ce a mai declarat Dorin Andreica în cadrul interviului:

Deci, apelul de digitalizare prin PNRR practic finanţează proiecte de digitalizare a IMM-urilor, companii, de la micro până la companii mijlocii, pe 3 nivele de buget, până în 30.000 de euro pentru micro, până în 50.000 de euro pentru companii mici şi până în 100.000 de euro pentru firme mijlocii. Se finanţează proiecte integrate - asta e cumva bucuria mea ca reprezentant al unei firme de consultanţă: după 23 de ani văd că instituţiile şi statul gândesc şi finanţează proiecte integrate de digitalizare şi în acest sens, pe lângă criteriile de punctaj, se solicită atingerea unor indicatori de creştere a intensităţii digitalizării în companii. Practic sunt 12 criterii care se monitorizează şi prin fiecare proiect vor trebui atinse minim 6 criterii de intensificare digitală.

Aceste 12 criterii cumva sunt grupate pe 4 piloni: unul e legat de utilizarea de aplicaţii de business pentru gestionarea proceselor de business - ERP, CRM; unul este legat de utilizarea internetului de către minim 50 % din angajaţi sau internet cu o viteză minim garantată de 30 MBps; un alt pilon este legat de partea de web, tot ce înseamnă platforme web, vânzare online, e pentru prima dată când se introduc şi câteva criterii de performanţă a vânzării online, adică minim 10 % din cifra de afaceri să fie prin aceste platforme sau 1 % către consumatorul final; un alt pilon este legat de partea de inteligenţă artificială, IoT, care e o componentă mai inovativă.

Deci practic orice companie care prin acest proiect vrea să îşi digitalizeze procesele de business trebuie să atingă minim 6 din acei aceşti 12 indicatori de de performanţă.

Avem câteva lucruri noi în ghidul final, şi anume faptul că a apărut o poziţie nouă de cheltuieli obligatorii, aceea de cursuri pentru management-ul organizaţiilor care solicită această finanţare. Deci practic orice companie care depune un astfel de proiect trebuie să bugeteze şi să aibă în procesul de implementare nişte cursuri de creştere a competenţelor echipei de management în utilizarea instrumentelor digitale în companie. Mi se pare o intervenţie foarte bună, pentru că România este pe ultimul loc în UE în ce priveşte competenţele digitale.

Deci, din punctul meu de vedere, această intervenţie suplimentară de obligativitate a unor cursuri de creştere a competenţelor digitale pentru echipele de management ale companiilor care depun aceste proiecte este un lucru foarte bun.

O altă chestiune care a apărut şi care cred eu că va favoriza depunerea de proiecte este faptul că auditorul care trebuie să certifice această atingere a criteriilor privind intensitatea digitală nu mai trebuie să fie un auditor certificat. La nivel de România erau 27 de auditori certificaţi în faza în care ghidul a fost pus în consultare.

Practic era imposibil ca acele 27 de companii să întocmească un audit pentru 7 sau 8 mii de companii care vor depune proiecte de digitalizare. Şi cred că e o abordare  raţională, pentru că, la urma urmei  putem să facilităm şi procesul de decontare în realitate, pentru că oamenii, chiar dacă de pom proiecte le implementează, aşteaptă de fapt banii care să susţină investiţia în sine.

S-a extins perioada de monitorizare la 5 ani de zile şi din perspectiva asta iar este un lucru bun, pentru că în contextul în care unul din capitolele de calcul a punctajului se referea la creşterea cifrei de afaceri şi unul la creşterea productivităţii, e mult mai uşor să te angajezi la nişte creşteri ambiţioase pe o perioadă de 5 ani de zile. Există încă o zonă neclarificată, şi anume faptul că nu se spune foarte clar cât şi pe ce perioadă se decontează serviciile de tip abonament. În acest sens, am făcut un document către minister şi aşteptăm să vină nişte clarificări şi pe zona aceasta, pentru că nu este clar, deşi, spre deosebire de alte proiecte, este pozitiv faptul că pentru prima dată serviciile de tip abonament cloud, internet sau de altă natură sunt eligibile, doar că nu se spune clar pe ce perioadă pot fi bugetate şi decontate.