Cele mai mari ponderi ale creditelor ipotecare, în judeţele dezvoltate. Peste 60% din soldul ipotecarelor totale figurează la românii din 7 judeţe: Bucureşti, Ilfov, Cluj, Iaşi, Timiş, Constanţa şi Braşov. La coada topului: Harghita şi Covasna, cu ponderi de doar 0,3%. La ipotecarele „Noua casă“ peste 60% din numărul creditelor sunt în judeţele dezvoltate

Autor: Claudia Medrega 29.01.2023

♦ Centrele urbane mari, cu volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi cu cele mai mari salarii, conduc şi topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor ipotecare acordate de bancheri ♦ Bucureşti - Ilfov adună peste 35% din ponderea ipotecarelor, iar următoarele patru judeţe - Cluj, Timiş, Constanţa şi Braşov - au o felie de circa 21%, şi dacă adaugăm şi Iaşi se ajunge la 25%, conform datelor BNR ♦ În plan regional, numărul creditelor „Noua casă“ urmează distribuţia creditului ipotecar, respectiv peste jumătate (61%, septembrie 2022) din creditele „Noua casă“ fiind acordate în judeţele cele mai dezvoltate, respectiv Bucureşti Ilfov, Cluj, Braşov, Timiş, Iaşi şi Constanţa.

Împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 35,2% din totalul împrumu­turilor ipotecare, iar urmă­toa­rele 4 judeţe - Cluj, Cons­tanţa, Braşov şi Timiş - cumulau 21% la sfârşitul lunii septembrie 2022. La polul opus, judeţele cu cea mai mică pondere a creditului ipotecar sunt Harghita şi Covasna (0,3% din total), potrivit datelor BNR.

Astfel, se observă că mai mult de jumătate din soldul creditelor ipotecare din România figurează la românii din 6 judeţe dezvoltate. Iar dacă adaugăm şi Iaşi ponderea trece de 60%.

Centrele urbane mari, cu volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi cu cele mai mari salarii, conduc şi topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor ipotecare acordate de bancheri.

„Concentrarea regională a îm­pru­­muturilor ipotecare urmează asi­me­tria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor“, susţine banca cen­­trală în cea mai recentă edi­ţie a Ra­portului asupra Stabilităţii Fi­nanciare. Nivelul de dezvoltare econo­mică, numărul de companii care activează în judeţul respectiv, nivelul salariului sau numărul celor care lucrează în companii private comparativ cu cei din instituţii publice, sunt câteva elemente determinante pentru dinamica soldului împrumuturilor acordate.