Bugetul de stat în 2022, la raport: guvernul a cheltuit mai mult decât şi-a propus (460 mld. lei), dar a şi încasat mai mult (541 mld. lei), datorită inflaţiei. Au fost încasări mai bune din TVA, impozit pe profit şi venit, dar guvernul a plătit dobânzi de 30 mld. lei, mai mult cu 60%. Investiţiile s-au relansat pe final de an

Autor: Răzvan Botea 30.01.2023

Veniturile bugetului de stat au fost de 460 mld. lei, peste nivelul programat şi cu 21% mai mult decât anul precedent. Cheltuielile au fost de 541 mld. lei, în creştere şi ele, atât faţă de bugetul iniţial, cât şi faţă de cheltuielile din 2021. Astfel, deficitul bugetar a fost de 81 mld. lei, faţă de 80 mld. lei în 2021, dar ca pondere în PIB a scăzut la 5,7%, datorită creşterii PIB-ului nominal.

Creşterea încasărilor statului a venit din încasări suplimentare aproape din toate sursele, mai ales din TVA, impozit pe venit şi impozit pe profit. Cu toate acestea, guvernul rămâne la sub 30% din PIB ca pondere a veniturilor fiscale (din taxe, impozite şi contribuţii sociale), faţă de o medie europeană de circa 42%.

„Veniturile bugetului general consolidat au însumat 460 mld lei în 2022, cu 21,2% peste nivelul încasat perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, contribuţiilor de asigurări, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), veniturilor nefiscale şi fondurilor europene”, spun Finanţele, în nota care însoţeşte execuţia bugetară pe 2022.”

Cheltuielile care sar în ochi sunt cu dobânzile, statul plătind cu peste 60% mai mult pe dobânzi decât în 2021. De asemenea, cheltuielile cu investiţiile din bugetul de stat au crescut cu 20% şi au fost de 41 mld. lei.

Cum arată veniturile din execuţia bugetară, explicate de Finanţe:

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 33,71 mld lei, consemnând o creştere de 20,3% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+79,9%), declaraţia unică (+32,3%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+25,1%).
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 139,92 mld lei, în creştere cu 9,7% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia contribuţiilor a rămas inferioară dinamicii fondului de salarii şi ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect asupra încasărilor începând cu iulie 2022
Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,66 mld lei, înregistrând o creştere de 33,0% (an/an), susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (29,3% an/an, respectiv +5,6 mld lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+1,0 mld lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 94,09 mld lei, în creştere cu 18,6% (an/an), însă sub dinamica bazei macroeconomice relevante (Fig. 3), şi pe fondul unui nivel mai ridicat al restituirilor de TVA, comparativ cu anul anterior (+15,0%, an/an).
Veniturile din accize au însumat 35,31 mld lei, consemnând o creştere de 2,4% (an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică de 2,4% (an/an) - susţinută atât de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022, cât şi de avansul consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Veniturile nefiscale au însumat 39,58 mld lei, consemnând o creştere de 51,0% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate  vărsăminte din veniturile nete ale BNR, dividende, dobânzi şi redevenţe petroliere. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Cum arată cheltuielile execuţiei bugetare, explicate de Finanţe:

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 541,09 mld lei au crescut în termeni nominali cu 17,7% faţă de anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2022 au înregistrat o scădere cu 0,8 puncte procentuale de la 38,7% din PIB în anul 2021 la 37,9% din PIB în anul 2022.
Cheltuielile de personal au însumat 117,69 mld lei, în creştere cu 5,2% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,2% din PIB, cu 1,2 puncte procentuale mai puţin faţă de anul anterior.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 72,68 mld lei, în creştere cu 13,2% comparativ cu anul precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 17,1% comparativ cu anul precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,3%.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,09 mld lei. Comparativ cu anul precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 11,11 mld lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi international, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 174,30 mld lei în creştere cu 18,4% comparativ cu anul precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 72,53 mld lei, în creştere cu 22,4% comparativ cu anul 2021 când au fost în valoare de 59,26 mld lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 51,21% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.