Listă exclusivă ZF. Cine sunt printre cei care au obligaţiuni Vivre în portofoliu: de la o investitoare de 90 de ani cu 100.000 de euro, la Horia Manda de la Patria Bank cu 270.000 de euro, Bogdan Stanciu de la BitSoft cu 61.000 de euro, CFO-ul de la Purcari, şeful adjunct al BRK, tineri născuţi în anii 2000

♦ Aceştia pot primi 15% din investiţie dacă planul de restructurare este aprobat ♦ Sunt circa 500 de nume pe lista obligatarilor Vivre, atât în emisiunea de 3,4 mil. euro intermediată de BT CP cu o dobândă de 5,25%, cât şi în cea de 7,45 mil. euro a Tradeville cu o dobândă de 5,5% pe an ♦ Lista îi include atât pe cei intraţi în plasamentele private, cât şi pe cei care au cumpărat ulterior bonduri.

De la o investitoare în vârstă de 90 de ani din Ploieşti, cu 100.000 de euro, la nume grele, precum Horia Manda, preşedinte al Patria Bank, cu un plasament de 250.000 de euro, Bogdan Stanciu de la BitSoft cu 61.000 de euro, directorul financiar al Purcari, şeful adjunct al BRK, preşedintele Holde Agri Invest, la tineri născuţi în anii 2000, sunt printre cei care au cumpărat obligaţiuni ale Vivre Deco în emisiunile de 3 mil. euro (VIV25E) şi de 7,45 mil. euro (VIV26E).

Cu obligaţiunile suspendate de la tranzacţionare din toamna anului 2022, la preţul de 7,15% şi 23,8% pentru fiecare din cele două emisiuni, adică de câteva ori sub cel iniţial de 100%, retailerul online de mobilă şi decoraţiuni a amânat plata cupoanelor din cauza pierderilor înregistrate de companie – o premieră pentru bursa locală –, iar acum planul de restructurare prevede o recuperare de 15% a investiţiei dacă va fi aprobat şi de obligatari.

Altfel, cei de mai sus, cât şi alte circa 500 de persoane de pe lista consultată în exclusivitate de ZF, pot primi fie 15% din investiţia iniţială, fie, aşa cum spunea recent Călin Fusu, CEO şi acţionar majoritar al Vivre prin fondul Neogen, zero în cazul nedorit al unui eşec al planului de retructurare. Ce spun însă cei din această listă? ZF prezintă mai jos câteva din reacţiile acestora.

„Sunt unul dintre cei care au cumpărat în cea de-a doua emisiune, din păcate, după cum se vede. Este un proces lung în desfăşurare în momentul acesta, compania încearcă să obţină aprobarea creditorilor pentru un plan de concordat. Este o situaţie care se desfăşoară în acest moment, nu pot să fac niciun alt comentariu“, spune pentru ZF Horia Manda, preşedintele consiliului de admi­nistraţie al Patria Bank.

Horia Manda, care este şi partener executiv la fondul de investiţii Axxess Capital şi membru independent în consiliul de administraţie al One United Properties, figurează pe lista transmisă obligatarilor de către Tribunalul Bucureşti, acolo unde administratorul concordatar PwC a depus planul de concordat preventiv pentru Vivre Deco. Acesta este cel mai mare investitor persoană fizică, cu o investiţie de 1,3 milioane de lei în emisiunea VIV26E.

Lista arată detaliat, cu nume, prenume, CUI sau CNP, cât şi sediul şi adresa din buletin, informaţiile celor care au investit la Vivre, primul default de la Bursa de Valori Bucureşti, adică prima companie care nu-şi poate onora plăţile către obligatari din cauza unor rezultate financiare negative. Sumele sunt calculate raportat la valoarea principalului pentru fiecare dintre cele două emisiuni. Astfel, pe această listă apar şi alte nume grele din peisajul investiţional, care au participat la plasamentele private sau au cumpărat ulterior din piaţă, cum ar fi fonduri ale Certinvest (527.600) Bogdan Stanciu, CEO al Bit Soft (299.600 de lei), Iulian Cîrciumaru, preşedinte al Holde Agri Invest (49.900 de lei), Vertical Seven Group, vehicul de investiţii al lui Iulian Cîrciumaru şi al lui Andrei Creţu (219.700 de lei), Marius Ştefan, CEO al Autonom Group (2.500 de lei), Victor Arapan, CFO al grupului Purcari (99.800 de lei), Răzvan Raţ, director general adjunct al BRK Financial Group (28.400 de lei) şi Cristian Meştereagă, trader la BRK Financial Group (14.500 de lei).

„Am cumpărat din piaţă după anunţul de concordat preventiv în speranţa unei redresări şi a unui randament mai bun în urma redresării societăţii. Uitându-mă în urmă, pot spune că sunt decizii mai bune şi decizii mai proaste. Speram la un grad de răscum­părare mai mare sau o even­tuală convertire în acţiuni a obliga­ţiunilor“, spune Cristian Meştereagă pentru ZF.

„Eu nu am subscris, am cumpărat din piaţă. La mine este o situaţie diferită. Valoarea investiţiei mele nu este atât cât apare în lista obligatarilor. Eu am cumpărat când era preţul cu discount, raportaseră rezultatele financiare la 2021 şi scăzuseră obligaţiunile destul de mult. În planul de concordat, ei calculează valoarea raportat la principal”, spune şi Răzvan Raţ pentru ZF.

Obligaţiunile Vivre Deco au ajuns la cele mai scăzute preţuri pentru o finanţare antreprenorială cu bonduri din istoria Bursei de la Bucureşti după ce compania de consultanţă şi audit EY a semnalat probleme în situaţiile financiare pe 2021. Ulterior, compania a anunţat că amână plata unor cupoane şi a intrat în procedura de concordat preventiv.

„Am cumpărat în plasamentul privat. Vivre arăta promiţător, prospectul arăta super. Băgaseră şi acele cheltuieli cu protocolul şi publicitatea în altă parte şi nu se vedeau atunci. Îi ştiam din piaţă ca şi client, chiar renovasem un apartament şi designerul îmi recomanda multe de la ei, eu nu auzisem până atunci că nu stau în România. Deocamdată probabil că banii investiţi sunt la categoria pierderi. Am speranţe minime. Speranţa este că o să fie traşi la răspundere”, spune un obligatar cu aproape 165.000 de lei investiţi pentru ZF.

Concordatul preventiv este o măsură menită să prevină insolvenţa şi care îi protejează cu precădere pe emitenţi. Obligatarii nu au acces la toate informaţiile, aşa cum se întâmplă în cazul unei insolvenţe. În al doilea plan de redresare înaintat de Călin Fusu, acţionarul majoritar al Vivre prin fondul Neogen, obligatarii ar urma să primească 15% din bani înapoi dacă acesta este aprobat, comparativ cu 4,2% în primul plan, care a fost respins. Potrivit noului plan de restructurare, următoarea opţiune pentru companie, dacă planul nu va fi aprobat, ar fi falimentul.

„Considerăm că următoarea alternativă optimă pentru societate, în cazul în care nu s-ar ajunge la omologarea Planului de restructurare, ar fi falimentul. Deşi de departe a fi optimă în cazul eşuării procedurii de concordat, societatea cel mai probabil ar intra în faliment, lucru ce ar conduce la cel mai redus grad de recuperare pentru creditori. Chiar dacă societatea ar încerca reorganizarea în cadrul unei procedurii de insolvenţă, şansele de reuşită ale unui plan de reorganizare în insolvenţă sunt aproape nule“, se arată în document.

Un plan de restructurare în procedura de concordat preventiv trebuie votat cu 30% din numărul de obligatari sau cu 51% din datoria totală. Pe lângă condiţiile minimale privind votul pe clase de creditori, este necesar un procent de 30% voturi pozitive din întreaga valoare a creanţelor prevăzute a se achita conform programului de plată a creanţelor din plan.

Dacă Vivre Deco nu obţine votul până la termenul de 7 februarie, adică dacă nici alţi creditori mai mari precum Alpha Bank, care este cel mai mare obligatar persoană juridică, cu circa 3 milioane de euro în emisiunea VIV26E sau Banca Transilvania nu vor vota pentru acest plan, compania ar putea veni cu altă propunere de plan, însă este posibil să nu mai fie timp pentru propunerea unui alt plan de restructurare.

Termenul a fost prelungit cu încă o lună la solicitarea lui Călin Fusu. După 7 februarie, se presupune că Vivre va intra în funcţionare normală, adică cel mai probabil obligaţiunile vor reintra la tranzacţionare, iar compania îşi va continua activitatea. Totuşi, având în vedere că nu a plătit cupoanele aferente emisiunilor de obligaţiuni şi faptul că are datorii restante şi la bănci şi nu va începe plăţile, oricine poate să îi ceară insolvenţa, implicit obligatarii.

Până la omologarea planului de restructurare, bondurile sunt suspendate de la tranzacţionare de operatorul bursier la solicitarea Vivre, în vederea definitivării listei deţinătorilor de obligaţiuni care vor fi afectaţi de procedură. De altfel, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea de concordat preventiv, retailerul a anunţat că amână plata cuponului 10 pentru finanţarea în euro cu scadenţa în 2025 şi a cuponul 3 pentru finanţarea cu scadenţa în 2026.

Prin cele două emisiuni de obligaţiuni, Vivre Deco a finanţat atât cheltuielile de marketing, cât şi dezvoltarea şi achiziţia de software pentru platformă. Datele din raportul financiar aferent anului 2021 arată că societatea a avut cheltuieli cu publicitatea şi protocolul de aproape 72 de milioane de lei, comparativ cu 20,5 milioane de lei în 2020, ceea ce ar însemna cheltuieli de 1,2 milioane de euro pe lună, conform calculelor realizate de ZF. Până la finalul anului 2021, aceste costuri au fost trecute în bilanţ ca şi cheltuieli în avans, dar ulterior au fost trecute la cheltuielile anului curent, de unde au apărut şi problemele financiare.

După ce în 2020 Vivre a înregistrat o creştere conjuncturală record de 52% a cifrei de afaceri, care a stat la baza unor planuri pentru expansiunea businessului, în 2021, odată cu ridicarea restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, compania a raportat o scădere a afacerilor cu 18%.

În condiţiile deteriorării performanţei financiare a Vivre în primele nouă luni ale anului 2022, deficitul de lichiditate a fost susţinut de Neogen, principalul acţionar, prin aport la capital şi un împrumut, respectiv 1,5 mil. euro acordat în februarie 2022 ca aport la capitalul social şi un împrumut de 1 mil. euro acordat în aprilie 2022, scadent în aprilie 2023 şi cu opţiunea de a fi convertit în acţiuni. Împrumutul nu este purtător de garanţii şi comportă o dobândă anuală de 9%, fiind folosit în integralitate până la sfârşitul lunii august 2022.

Pe lângă aceste finanţări, Vivre Deco mai beneficiază şi de credite bancare în valoare de 22,5 mil. lei (4,55 mil. euro) de la Banca Transilvania, care beneficiază de ipotecă asupra tuturor bunurilor societăţii.

Vivre a încheiat primele şase luni din 2022 cu pierderi de 18,64 de milioane de lei, mai mari faţă pierderile de 17 mil. lei raportate în aceeaşi perioadă din 2021, în contextul unor afaceri de 70,7 milioane de lei, cu 44,8% mai mici comparativ cu S1/2021, potrivit datelor din raportul financiar semestrial publicat la BVB.

În planul de restructurare, compania menţionează că cifra de afaceri de 92,7 mil. lei din primele nouă luni din 2022 este cu 49% mai mică comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, „fiind influenţată de i) contracţia segmentului de comerţ online cu decoraţiuni interioare din perioada post-pandemică şi ii) de volatilitatea existent în piaţă pe fondul situaţiei macroeconomice, în special creşterea inflaţiei (15,1% în Septembrie 2022 faţă de 8,2% în Decembrie 2021 – conform rapoartelor de stabilitate economică publicate trimestrial de BNR)“.

Contracţia segmentului online cu decoraţiuni interioare este exemplificată şi prin reducerea cu mai mult de 20% a cifrei de afaceri a unor jucători importanţi la nivel mondial, precum West Wing, Wayfair şi Made.com.

Potrivit informaţiilor agregate de ZF de pe Portalul Instanţelor de Judecată, alături de Vivre, care este debitor, în dosarul înregistrat în septembrie 2022 sunt firmele Zooku Solutions SRL şi Shopeo Tech SRL (fosta Boxi Bio SRL), care au calitatea de creditori şI care au formulat o cerere comună de deschidere a procedurii concordatului preventiv.

Platforma Confidas.ro arată că Zooku Solutions este deţinută în proporţii egale de 25% de Neogen SA, Nagy Vajda Andras Peter, László Róbert şi Bodó Zoltán Ferenc, în timp ce Shopeo Tech este deţinută integral de Udrea George Emanuel.

De altfel, toţi cei cinci au legături directe cu Vivre Deco. Nagy Vajda Andras Peter, László Róbert şi Bodó Zoltán Ferenc sunt acţionari, alături de Călin Fusu, la Neogen, care este cel mai mare acţionar al Vivre, în timp ce Udrea George Emanuel este Technology Product Manager în cadrul retailerului.

De asemenea, Andras Nagy este CTO, cofondator şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Vivre Deco, conform informţiilor de pe profilul de LinkedIn.

Vivre Deco a intrat în procedura de concordat preventiv în urma unor pierderi semnificative şi a capitalurilor proprii negative. Monica Cadogan, cea care a condus nouă ani businessul, şi-a dat demisia din funcţia de CEO cu puţin timp înainte ca societatea să cunoască un declin. Vivre Deco este deţinută în proporţie de 51,81% de Neogen, în timp ce Advisory Delta, companie controlată de Oliver Patrick Cadogan printr-un offshore, deţine 43,37% din acţiuni, iar Nagy Vajda Andras Peter are 4,82%, conform datelor Confidas.ro.

Vivre Deco a avut începând cu 12 decembrie 2020 spaţii închiriate de circa 45.000 de metri pătraţi de la Ecom Centrul Logistic SRL, societate care este controlată în proporţie de 80% de Advisory Delta SRL, arată datele Confidas.ro.

Principalii concurenţi identificaţi de Vivre în cele nouă pieţe în care activează sunt Ikea, Jysk, XXXLutz, Bonami, Videnov, VidaXL, Westwing şi Mobexpert. Majoritatea acestor branduri, cu excepţia Mobexpert, sunt prezente în aproape toate ţările în care se află şi Vivre.