Cehia, care şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în doar opt luni, plăteşte de patru ori mai puţin pentru ele decât Ungaria, care nu vrea să se rupă de Rusia. UE şi-a diminuat dependenţa la 8%

Autor: Bogdan Cojocaru 04.02.2023

Uniunea Europeană şi-a redus simţitor importurile de gaze din Rusia într-un interval de timp aproape imposibil. A fost forţată de un război la graniţe. După unele estimări, dependenţa de combustibilul rusesc s-a micşorat de la 45-50%, cât era înainte de conflict, la 8% fără să se producă penurii sau pene de curent catas­tro­fale, aşa cum sunau avertismentele în primă­vara, vara şi toamna anului trecut.

Europa devine în schimb dependentă de gazele naturale lichefiate (GNL) americane, în vremuri normale mai scumpe decât cele importate prin conducte. Însă cursa pentru diversificare este abia la început şi, mai mult, preţurile gazelor scad în plină iarnă.

Pe de altă parte, dintre toate statele Uniunii, doar Ungaria a ţinut morţiş ca în perioada de criză energetică, când toţi ceilalţi se îndepărtau de Rusia, să încheie un nou contract pe termen foarte lung de import de gaze ruseşti, rezultatul gra­bei fiind, scrie presa ma­ghiară, că acum plăteşte pen­tru ele de patru ori mai mult decât Cehia, ale cărei achiziţii au la bază un acord vechi.

Deşi peisajul energetic se schimbă radical, avertismente că Europa nu va supravieţui iernii viitoare continuă să vină. La fel cum în trecut circulau veşti de la meteorologii ruşi că vin ierni grele cum n-au mai fost.

În ianuarie anul acesta, din Rusia spre UE au fost livrate 1,8 miliarde de metri cubi de gaze, o catitate atât de mică încât aduce aminte de vremurile războiului rece, scrie Portfolio.hu, prin­cipalul site de ştiri şi analize economice din Ungaria. Jurnaliştii de acolo au calculat că dependenţa UE de gazul rusesc s-a redus luna trecută la aproximativ 8%.

Tot ei scriu că Ungaria este considerată unul din ultimii clienţi de top ai Gazprom, compania care deţine monopolul exporturilor de gaze naturale ruseşti. Livrările s-au redus în condiţiile în care fluxul prin conductele care trec prin Ucraina s-a diminuat şi mai mult, iar cel prin TurkStream este neobişnuit de scăzut. De aceea, statele est-europene care încă im­portă gaze ruseşti trebuie să acorde o atenţie sporită la ceea ce se întâmplă cu gazoductul sudic doarece pe aici vine o parte semnifi­cativă din importuri. Transportul prin Nord Stream 1 a încetat complet anul trecut.

Oficiali ruşi au explicat reducerea fluxu­rilor prin chestiuni comerciale, în timp ce un trader european a spus pentru Reuters că ecu­a­ţia mai conţine şi reducerea încrederii clien­ţilor în compania rusă, dar şi vremea caldă şi depozitele pline ale statelor UE. Portfolio.hu a observat că, deşi cantitatea de gaze ruseşti li­vrate prin conducte s-a prăbuşit cu peste 80%, Gazprom încă realizează venituri conside­rabile din exporturile către UE deoarece pre­ţurile sunt de circa trei ori mai mari decât de obicei. La polul opus Ungariei se află state pre­cum Cehia, care în opt luni şi-a redus dependenţa de gazele de la Gazprom de la 97% la 3-4%, scrie Euractiv. Datele vin de la premierul ceh Petr Fiala. Acest lucru a fost posibil prin înlocuirea combustibilului rusesc cu importuri din Norvegia şi de GNL.

Gazele lichefiate sunt aduse printr-un terminal de GNL din Olanda. „Eram dependenţi aproape în totalitate de Rusia pentru gaze, dar astăzi situaţia este complet diferită. Am scăpat de dependenţă foarte rapid“, a spus Fiala. El a adăugat că depozitele de gaze ale Cehiei sunt pline în proporţie de 74%.

În alte ţări, gradul de umplere este mai mare. Una dintre cele mai mari realizări ale Cehiei în materie de energie în această perioadă de criză este achiziţionarea unei cote la terminalul de GNL din Olanda. La scăderea dependenţei a ajutat şi diminuarea cu aproape 20% a consumului de gaze. Un alt succes al ţării este reducerea dependenţei de combustibilul nuclear rusesc. Însă jumătate din consumul de petrol încă este asigurat cu importuri ruse. Ce nu a spus premierul este că cehii au suportat o vreme cele mai puternice scumpiri ale energiei din UE. Preţurile au fost plafonate în cele din urmă. Însă preţurile depind de capriciile pieţei libere, care deseori reacţionează la riscuri posibile sau închipuite, care au prea puţin de a face cu realitatea. Fiala s-a arătat sigur că piaţa a fost convinsă că Europa are acces la destulă energie pentru a trece cu bine de iarnă şi de aceea preţurile scad. Între timp, în Ungaria vg.hu scrie, citând specialişti apropiaţi guvernului, cum ar fi cei de la institutul Klímapolitikai Intézet, că Europa nu va supravieţui următoarei ierni fără gaze ruseşti. Aceşti specialişti menţionează insuficienţa capacităţii de producţie şi procesare de GNL, a infrastructurii şi flotei de transport. Alţi specialişti, cei de la BP, arată că, într-adevăr, GNL au devenit cruciale pentru Europa de când Rusia a invadat Ucraina. Dar rolul lor se poate reduce dacă statele europene îmbunătăţesc eficienţa energetică, dezvoltă rapid energie solară şi eoliană şi majorează electrificarea consumului final. Însă, arată BP, Europa nu merge deocamdată pe acest drum.