Premieră: statul român a căutat vârfurile româneşti din cercetare la nivel global şi a oferit premii celor mai spectaculoase proiecte, din domenii precum inteligenţa artificială sau tratamentul bolilor neuropsihiatrice şi al cancerului, derulate şi în România şi în SUA la Stanford, MIT şi Harvard. Premiu şi pentru ZF IT Generation

Autor: Ioana Nita 02.02.2023

♦ Emisiunea ZF IT Generation, lansată de Ziarul Financiar în noiembrie 2019, care este dedicată descoperirii şi promovării celor mai sclipitoare minţi din industria locală de tehnologie - viitorii milionari din IT ai României, a fost premiată în cadrul Galei Cercetării, pentru promovarea ştiinţei în rândul publicului larg.

Sergiu Paşca, profesor la Stanford care vrea să revoluţioneze tratamentul în cazul bolilor neuropsihiatrice, Daniela Rus, o expertă în inginerie electrică şi inteligenţă artificială la MIT (Massachusetts Institute of Technology) care studiază domeniul roboticii, şi Lucian Chirieac, medic la Harvard care lucrează la metode de a prezice răspunsul la tratament în cazul pacienţilor cu cancer pulmonar sau pleural s-au numărat printre cercetătorii români care au fost premiaţi marţi seară de  Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării în cadrul primei ediţii a Galei Cercetării Româneşti. Lor li s-au alăturat pe podium alţi trei cercetători individuali care fac performanţă din România în domenii precum chimie, medicină şi filologie, plus alţi doi coordonatori ai unor echipe locale de cercetare în fizică şi inteligenţă artificială.

Evenimentul marchează o schimbare a atitudinii guvernului în legătură cu cercetarea, după ce în ultimele decenii descoperirea şi premierea celor mai strălucite proiecte de cercetare în care sunt implicaţi români au fost susţinute de mediul privat. În semn de recunoaştere pentru acest efort, în cadrul Galei Cercetării au fost premiate şi mai multe redacţii şi jurnalişti care scriu / vorbesc despre tehnologie şi ştiinţă în mod constant. Ziarul Financiar a primit premiu pentru emisiunea ZF IT Generation, lansată în noiembrie 2019 şi care este dedicată start-up-urilor de tehnologie, un proiect susţinut de acceleratorul InnovX-BCR.

Gala organizată de Ministerul Cercetării a atras peste 500 de înscrieri şi a oferit un număr redus de premii pentru a oferi consistenţă evenimentului, iar juriul a fost format în principal din membri ai Academiei Române şi alte personalităţi.

Proiectele de cercetare aduse în faţa publicului au fost spectaculoase şi într-adevăr necunoscute publicului larg. „Sunt profesor de psihiatrie şi ştiinţele comportamentului la Stanford şi directorul fondator al programului de organogeneză a creierului al universităţii. Însă sunt medic de profesie şi preocuparea mea principală de aproape 20 de ani a fost şi continuă să fie înţelegerea cauzelor biologice ale bolilor neuropsihiatrice. Unu din 5 oameni suferă de o boală psihiatrică. Cu toate acestea, încă diagnosticăm aceste boli aşa cum făceam în secolul XIX şi le tratăm ca în secolul XX. Terapii curative pentru aceste boli devastatoare vor deveni posibile doar atunci când vom înţelege mecanismele moleculare, celulare şi de circuit ale creierului uman. De aceea, de mai bine de un deceniu împreună cu colegii mei, am dezvoltat modele celulare umane ale creierului. Astăzi putem să luăm doar câteva celule din piele de la orice pacient, să le transformăm în laborator în celule stem şi apoi, folosind metode dezvoltate de noi în laborator, să le ghidăm să se transforme în neuron funcţional uman. Crescând aceste culturi celulare numite organoizi şi asembloizi, putem în mod neinvaziv să construim circuite complexe ale creierului în plăcuţe de laborator. Folosind aceste metode am început deja să înţelegem mecanismele mai multor boli genetice de neurodezvoltare şi, desigur, sperăm ca în viitorul apropiat să le translaţionăm clinic. Speranţa mea este că această nouă abordare experimentală să facă posibilă o nouă psihiatrie, o psihiatrie moleculară care este ancorată în biologie“, a spus în cadrul evenimentului Sergiu Paşca, profesor la Stanford, care a primit premiul special pentru excelenţă în cercetare de nivel mondial. El a obţinut diploma de medic în 2007 la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţeganu din Cluj-Napoca, iar în 2009 s-a înscris la studii postdoctorale la Universitatea Stanford.

Un alt premiu special, pentru transferul în economie, a fost acordat în egală măsură Danielei Rus, director al laboratorului de informatică şi inteligenţă artificială al celebrului MIT, In­stitutul de Tehnologie din Massachusetts, şi lui Anton Ficai, profesor la Facultatea de Inginerie Chimică şi Bio­teh­no­lo­gii, departamentul ştiin­ţa şi ingineria ma­te­rialelor oxidice şi nano­tehnologii din ca­drul Universităţii Politehnica din Bucureşti.

Cercetările Danielei Rus sunt axate în prin­cipal pe dezvoltarea ro­boticii de reţea, ea con­ducând laboratorul de robotică distribuită, labo­rator ce desfăşoară acti­vi­tăţi de cercetare pe ro­boţi modulari şi autore­configurabili, algo­ritmi dis­tribuiţi şi sisteme de ro­boţi autoorga­nizaţi, reţele de roboţi şi senzori pentru primul răs­puns, reţele de senzori mobil şi, nu în ultimul rând, robotică subacvatică coo­perativă.

Anton Ficai are în schimb ca preocupare majoră utilizare a elementelor de chimie şi inginerie chimică în design-ul şi realizarea de materiale micro-şi nano-structurate cu destinaţii speciale precum conservare, mediu şi medicină. La doar 41 de ani a publicat deja peste 300 de lucrări ştiinţifice, deţinând 28 de cereri de brevet. Interesele sale de cercetare sunt largi şi acoperă subiecte ca ingineri a ţesuturilor, sisteme de livrare a medicamentelor, materiale multifuncţionale, materiale compozite, acoperiri, materiale antimicrobiene sau anti-tumorale, sinteza şi caracterizare a nanoparticulelor şi modificare a suprafeţei. Totodată, Anton Ficai este laureat al Olimpiadelor Naţionale de Chimie, fiind distins cu peste 100 de medalii de aur şi premii speciale. De asemenea, este un membru activ al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al mai multor societăţi profesionale.

Cel de-al treilea premiu special, acordat pentru cercetare interdisciplinară, a mers către medicul român Lucian Chireac de la Harvard Medical School. El se luptă cu cancerul, fiind profesor la Universitatea Harvard şi desfăşurându-şi activitatea la Dana-Farber Cancer Institute. Lucian Chirieac oferă expertiză de laborator disponibilă pentru proiecte de colaborare cu departamentele de oncologie medicală şi chirurgie pulmonară de la Dana - Farber, ceea ce include obţinerea de ţesut normal şi neoplazic, bancă de ţesuturi îngheţate, blocuri de parafină, imunohistochimie, hibridizare in situ, microdisecţie cu captură cu laser şi extragerea şi analiza ADN-ului. „El îşi dedică eforturile pentru identificarea şi investigarea geneticii moleculare şi genomice neoplaziei pulmonare, cu accent pe aplicaţiile translaţionale în management-ul pacienţilor cu cancer pulmonar şi pleural. Urmăreşte să perfecţioneze capacitatea de a prezice răspunsul tumorii la terapie şi de a prognostica cu o probabilitate mai mare supravieţuirea fără boală şi globală a pacientului.“

După decernarea premiilor speciale a urmat premierea cercetătorilor la categoriile “cercetători cu experienţă - individuali şi echipe“ şi “tineri cercetători – individuali şi echipe”. La categoria cercetător individual cu experienţă a câştigat Ioana Feodorov, cercetător la Institutul de Studii Sud Est Europene al Academiei Române (filologie – cultura arabă). Este specialistă în cultura arabă, ocupându-se de peste 30 de ani de cercetarea relaţiilor dintre români şi creştinii arabofoni din Patriarhia Antiohie, cu reşedinţa la Damac. Ioana Feodorov a absolvit în 1984 secţia de engleză şi arabă a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, şi a predat între 1995 şi 2004 limba şi literatura arabă la secţia arabă a Universităţii Bucureşti. În anul 2020 a câştigat prin competiţie internaţională primul “advanced” grant acordat de Consiliul European pentru Cercetare (European Research Council).

“Noi, cercetătorii români, ştim să aducem bani din fonduri europene nerambursabile pentru cercetarea în ţară, suntem recunoscuţi de cercurile academice internaţionale, publicăm în engleză, aşa cum publicăm şi în română. Şi nu ne lipseşte decât, cum spunea domnul prim-ministru, armonizarea legislaţiei şi iată o veste bună pentru noi, care conducem echipe ce au nişte nevoi, deocamdată nu întotdeauna armonizate cu ceea ce se întâmplă în alte ţări, şi suntem capabili să demonstrăm lumii faptul că românii au făcut diferenţa în cultura mondială. Iată, am introdus tiparul în Imperiul Otoman. Într-un moment în care creştinii de acolo îşi copiau manuscrisele an după an mergând într-o direcţie total opusă cu progresul spiritual şi cultural al restului lumii”, a spus în cadrul galei Ioana Feodorov.

La secţiunea “echipă de cercetători cu experienţă” a fost premiat Simion Aştilean, profesor doctor în cadrul Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, împreună cu echipa sa: Monica Focşan, Monica Potara, Ana-Maria Crăciun, Cosmin Fărcău, Dana Maniu, Timea Nagy-Simon, Sorina Suarasan, Andreea Câmpu, Lăpuşan Borlan, Milentie Hada, Laurenţiu Susu, Radu Lăpuşan, Alexandru Holca, Sanda Boca-Fărcău şi Monica Baia.

Simion Aştilean este specialist într-un domeniu care transformă “science fiction-ul” în realitate, cel al nano-ştiinţei şi al nano-tehnologiilor. A obţinut titlul de doctor în fizică la Universitatea Joseph Fourier din Grenoble în 1993, iar ulterior a efectuat multe stagii de specializare, colaborare ştiinţifică în instituţii internaţionale de mare prestigiu - Institutul de Optică Teoretică şi Aplicată din Paris, Institutul de Ştiinţe Weizmann din Israel, Universitatea din Exeter. Începând din 2002 a pus bazele centrului de nano-biofotonică şi microspectroscopie laser la Universitatea Babeş-Bolai, introducând şi dezvoltând noi direcţii de cercetare în domeniul nanoştinţelor, în particular în domeniul de actualitate nano-biofotonică şi plasmonică. După două decenii, centrul de cercetare pe care îl coordonează, se bucură de recunoaştere internaţională şi naţională prin rezultate ştiinţifice şi expertiza obţinută în producerea nano-materialelor plasmotice, în special a nanoparticulelor pe bază de metal nobil sau hibride, cu aplicaţii biomedicale în tratamentul şi diagnosticului cancerului, prin metode de hipotermie de rezonanţă plasmonică, nanoterapie, fotodinamică, inclusiv noi metode de spectroscopie optică, microscopie senzoristică, diagnostic şi imagistică celulară.

Premiul pentru “tânăr cercetător indiviual” i-a fost înmânat dr. Octavian Bucur, un specialist în medicina computaţională cu o carieră deja solidă şi recunoscută la Boston. După studii şi un doctorat obţinut în 2015 la Harvard Medical School, el este asociat în prezent la Institutul de Medicină Moleculară Viron din Boston, şi la Institutului Naţional de Patologie Victor Babeş din Bucureşti, începând cu 2021. În peste 15 ani de experienţă în cercetare nanotehnologie, cu impact semnificativ în multiple domenii biomedicale, Octavian Bucur a dezvoltat o metodă de expansiune a ţesuturilor fizice optimizată pentru patologie. Aceasta are potenţialul de a înlocui microscopia electronică în diagnosticarea şi investigarea anumitor patologii şi structuri nanometrice.

“Vă descriu în 15 secunde tehnologia care se cheamă patologie de expansiune. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră au fost interesaţi să vadă ce conţine un scutec de copil. Într-un scutec de copil se află un praf şi acest praf conţine anumite molecule care se cheamă monomeri. Monomerii, atunci când se adaugă apă se polimerizează, formând o reţea tridimensională. Această reţea teridimensională are capacitatea să se expandeze în 3D uniform, formând un gel şi se poate expanda foarte, foarte mult, astfel încât într-un scutec de copil poate să încapă până la 6 litri de apă, poate mai mult, în funcţie de câtă cantitate din acest praf se află în scutec. Acest experiment pe care îl fac în fiecare zi milioane de copii, noi am decis să îl încercăm folosind ţesuturi umane fixate şi surprinzător, am reuşit astfel încât putem să mărim orice ţesut uman în orice format, cam de 100 de ori în volum, lucru care bineînţeles este foarte util şi am demonstrat acest lucru prin mai multe articole publicate. Este foarte util în patologia de diagnostic, dar în orice domeniu care ţine de imagistică şi foloseşte microscopie”, a explicat dr. Octavian Bucur.

Ultimul premiu acordat în cadrul primei ediţii a Galei Ceretării Româneşti a mers către echipa de tineri cercetători condusă de Lucian Mihai Itu. El conduce echipa de inteligenţă artificială în cadrul grupului Image Fusion and Analytics la Siemens. Lucian Mihai Itu este licenţiat în ingineria sistemelor la Universitatea Transilvania din Braşov în 2009 şi doctor în ingineria sistemelor în 2013 după ce a colaborat cu Siemns Corporate Research la Princeton în timpul studiilor de doctorat. A participat în nenumărate proiecte de cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate de Comisia Europeană, dar şi la nivel naţional, iar cercetarea de care este interesat este în domeniul inteligenţei artificiale, cu accent pe învăţare automată, moderarea fiziologiei umane, calcularea de înaltă performanţă. Cele mai importante aplicaţii sunt în domeniul bolilor cardiovasculare şi al cancerului.

 

 

PREMIANŢII GALEI CERCETĂRII ROMÅNEŞTI

 

► Ioana Feodorov, Institutul de Studii Sud Est Europene al Academiei Române (filologie/civilizaţie arabă) - câştigătoare la categoria I – Cercetători cu experienţă.

 

► Simion Aştilean, UBB (fizică), cu întreaga sa echipă - câştigător la categoria I – Echipă de cercetare.

 

► Octavian Bucur, Viron Molecular Medicine Institute, Boston (medicină) - câştigător la categoria II – Tineri cercetători.

 

► Lucian Mihai Itu, Universitatea Transilvania (medicină personalizată), cu întreaga sa echipă - câştigător la categoria II – Echipă de cercetare.

 

► Sergiu Paşca, Stanford (medicină)  – câştigător al marelui premiu pentru excelenţă în cercetare de nivel mondial.

 

► Anton Ficai, UPB (chimie) – câştigător al premiului special pentru transfer în economie.

 

► Lucian Chirieac, Harvard Medical School (medicină) – câştigător al premiului special pentru cercetare interdisciplinară.

 

► Daniela Rus, Massachusetts Institute of Technology (inginerie electrică, inteligenţă artificială), câştigătare a premiului special pentru transfer în economie.

 

► Echipa emisiunii ZF IT Generation, premiată la Gala Cercetării Româneşti

Moderatorii emisiunii ZF IT Generation sunt Alexandra Cepăreanu (stânga), Adrian Seceleanu şi Ioana Niţă.

 

 

LISTA FINALIŞTILOR

CATEGORIA I: CERCETATORI CU EXPERIENŢA

  1. Cercetător

Mihai Ducea – University of Arizona, Universitatea din Bucureşti (Geologie) & Universitatea din Bucureşti

Lucian Chirieac – Harvard Medical School (Medicină)

Cristian Sorin Silvestru – UBB Cluj (Chimie)

Tudor Luchian – Universitatea Al. I. Cuza Iaşi (Biotehnologii)

Eugen Victor Cristian Rusu – Universitatea Dunărea de Jos Galaţi (Energie regenerabilă)

Daniela Rus – Massachusetts Institute of Technology (Inginerie electrică, inteligenţă artificială)

Dan Cristian Dabija – UBB (Ştiinţe economice)

Ioana Feodorov – Institutul de Studii Sud Est Europene al Academiei Române (Filologie/civilizaţie arabă).

 

  1.  Echipă de cercetare

Simion Astilean – UBB (Fizică)

Cecilia Cristea – UMF Cluj (Ştiinţe biomedicale)

Cristian Mihail Teodorescu – INCDFM (Fizică)

Sorin Vlase – Universitatea Transilvania Braşov (Inginerie nucleară)

Lucian Pintilie – INCDFM (Ştiinţa materialelor)

Dan-Cristian Vodnar – USAMV Cluj (Biotehnologii)

Laurenţiu Rădvan – Universitatea Al. I. Cuza Iaşi (Istorie urbană)

Maria Cazacu – Institutul Petru Poni (Chimie)

 

CATEGORIA II: TINERI CERCETATORI (sub 40 de ani)

1. Cercetător

Cristina Costescu – UBB (Psihopedagogie)

Mihaela Simionescu – Institutul de Prognoză Economică, Academia Română (Economie)

Octavian Bucur – Viron Molecular Medicine Institute, Boston (Medicină)

Răzvan Pascanu – Deep Mind London (Inteligenţă artificială)

Andreea Mădălina Pandele – Universitatea Politehnică Bucureşti (Inginerie chimică)

 

2. Echipă de cercetare

Laurenţiu Caramete – Institutul de Ştiinţe Spaţiale, filială a INFLPR (Astrofizică)

Alexandru Ion Berceanu – Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografie I.L. Caragiale Bucureşti (Artă teatrală)

Lucian Mihai Itu – Universitatea Transilvania (Medicină personalizată)

Elena Burceanu – Bitdefender (Machine Learning)

Ciprian Tomuleasa – UMF Cluj (Medicină)

 

JURIU

CATEGORIA I

Acad. Ioan Aurel Pop – Academia Română

Acad. Nicolae Noica – Biblioteca Academiei Române

Acad. Marius Andruh – Academia Română

Prof Dr. Ion Neda – Universitatea Tehnică din Braunschweig

Acad. Maya Simionescu – Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“

Acad. Ioan Dumitrache – Academia Română

Prof. Dr. Ing. Radu Munteanu – UT Cluj

Prof. Univ. Dr. Ion Popa – ASE

Prof. Univ. Dr. Alina Bârgăoanu – SNSPA

Prof. Univ. Dr. Simona Ruţă – UMF „Carol Davila”

Dragoş Petrescu – Fundaţia Romanian Business Leaders

Cristian Marius Sporis – Coaliţia pentru Dezvoltarea României

 

CATEGORIA II

Prof. Dr. Dan Cristian Vodnar – USAMV Cluj-Napoca

Prof. Dr. Valentina Dediu-Sandu – Colegiul Noua Europă

Prof. Dr. Alexandru Babeş – Universitatea Bucureşti

Dr. Bogdan Mirăuţă – Societatea Română de Bioinformatică

Dr. Marius Geantă – Centrul pentru Inovaţie în Medicină

Prof. Univ. Dr. Alis Oancea – University of Oxford

Dr. Cristian Mihăilescu – Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei