Decodarea mesajelor şi acţiunilor BCE: dobânzile vor mai creşte, în martie aproape sigur, dar cât de mult nimeni nu ştie, iar victoria în lupta cu inflaţia este încă departe

Autor: Bogdan Cojocaru 02.02.2023

Banca centrală a zonei euro a scumpit din nou în forţă credi­tul, cu 0,5 puncte procentuale şi a anunţat că intenţionează să aplice o altă creştere de dobânzi de aceeaşi mărime în martie, ţinându-se astfel de angajamentul că „va rămâne pe acest curs de majorări semnificative într-un ritm con­stant“ până când este sigur că inflaţia poate fi controlată.

Preşedinta BCE Christine Lagarde a pre­cizat că după decizia din martie instituţia va evalua eforturile de până acum. Este o joacă cu cuvintele care lasă loc de interpretare şi uşa deschisă pentru BCE pentru diferite opţiuni într-un moment în care toată lumea caută indicii despre cum va fi şi cere claritate. Este o jonglerie care arată incertitudinile şi presiunile cu care se confruntă băncile centrale, dar este totuşi unul dintre cele mai clare ghidaje în po­litică monetară pe care le-a emis BCE în actu­a­la criză. Un semn că nu va declara curând victorie în lupta cu inflaţia şi că este mai atentă la ce mesaje transmite pieţelor şi consumato­rilor. Cât de departe vor ajunge dobânzile şi unde se va opri inflaţia, nimeni nu ştie. 

Că BCE va scumpi din nou creditarea într-un ritm alert nu se îndoia nimeni. Cele mai mari semne de întrebare sunt despre ce va face de acum încolo. Inflaţia dă semne, dar deloc con­vingă­toare, că oboseşte, eco­nomiile o duc mai bine decât se cre­dea, însă nu prea bine, euro este mai sprinten acum decât dolarul după ce ajunsese la paritate cu acesta, dar pe de altă parte incertitu­di­nile rămân. Iar consumatorii şi afacerile au nevoie de siguranţă, de o imagine clară a direcţiei în care o iau inflaţia şi dobânzile, şi mai ales de încredere că BCE ştie ce face. Altfel e de rău.

Prin urmare, modul în care BCE sau ori­care altă bancă centrală, alege să comunice devine ceva vital în lupta cu preţurile. Cei mai mulţi analişti, economişti şi participanţi la piaţă credeau că în următoarele câteva luni BCE va încetini ritmul în care creşte dobânzile. Poate că va face şi o pauză. Unii se avântă într-acolo încât prezic că marile bănci centrale ale lumii, inclusiv BCE, vor începe să taie din dobânzi mai devreme decât s-ar crede, şi dau ca reper pentru astfel de prognoze ca­lea pe care o urmează banca centrală a Canadei.

Aceasta a dus una dintre cele mai agresive campanii de creşteri de dobândă, folosindu-se chiar şi de o majorare de un punct procentual, echivalentă cu o bombă nucleară în lumea băncilor centrale occidentale. Dar la ultima şedinţă de politică monetară a spus că a venit timpul să aştepte să vadă ce efecte au creşterile de până acum. Cu alte cuvinte, le-a dat pieţelor un ghid de politică monetară, ceva nou în criza curentă. Folosirea Canadei ca reper nu ar trebui să uimească pe nimeni pentru că în lumea vestică startul creşterilor de dobânzi l-a dat banca naţională a Ungariei în vremuri când mai nimeni nu credea că va urma un război mondial cu inflaţia atât de agresiv. Cei care cred că BCE va reduce ritmul majorărilor de dobânzi, adică al scumpirii creditului, se uită la cum a decurs până acum lupta cu inflaţia.

Banca a urcat dobânda de politică mone­tară cu 0,5 puncte procentuale în iulie 2022 în ceea ce a reprezentat cel mai mare salt făcut în ultimii 11 ani. După o mică pauză, în septem­brie şi noiembrie au urmat creşteri de câte

0,75 de puncte procentuale. Decembrie a adus o nouă majorare de 0,5 puncte procentuale. Paşii făcuţi în septembrie şi noiembrie sunt fără precedent, după cum explică pentru FXStreet Martina Hoffard, analist la Spec­trum Markets. Pentru BCE a fost mai uşor să taie, reducând dobânda cu 1 punct procentual atunci când a început criza financiară globală şi cursa mondială pentru ieftinirea creditului şi deprecierea monedelor, decât să lipească. Graba de acum s-ar putea explica şi prin ezită­rile şi întârzierea cu care BCE a început să ma­joreze dobânzile. Rezerva Federală americană i-a luat-o înainte şi în 2008 şi în 2022, forţând BCE să acţioneze.

Săptămâna aceasta, tot înainte de şedinţa de politică monetară a băncii europene, Fed a încetinit creşterea dobânzilor, intervalul ţintit fiind urcat cu 0,25 de puncte procentuale, la 4,5%-4,75%. Se face aproape un an de campa­nie de luptă cu inflaţia prin creşterea preţului creditului, iar majorarea de dobândă de acum este cea mai mică de după cea din luna martie. Despre ceea ce va urma, preşedintele Fed Jerome Powell a dat indicii care lasă loc de interpretare. El a spus că mai este mult de luptă cu inflaţia, deşi aceasta dă înapoi de aproape o jumătate de an.

De asemenea, cel mai puternic bancher al lumii a sugerat că pot urma alte două creşteri de dobândă, dar nu în acest an, ceea ce ar corespunde cu prognozele instituţiei, scriu Politico şi Reuters. Creşterile viitoare cumulate n-ar fi mai mari de 0,5 puncte procentuale. O parte din jucătorii de pe pieţe sunt siguri, sau aşa le place să creadă, că Fed va mai acţiona doar o singură dată. Dobânzile sunt deja la niveluri la care erodează economia. Totul depinde de cât de eficientă este lupta de până acum cu inflaţia, declarat un duşman mai periculos decât încetinirea economică. Tot săptămâna aceasta şi tot înainte de BCE, Banca Angliei şi-a dus dobânda la cel mai ridicat nivel de după 2008, de 4%, cu un salt energic de jumătate de punct procentual, şi a indicat că punctul de maxim va fi atins la jumătatea anului. Ca toate celelalte bănci centrale, şi aceasta caută să combată inflaţia fără a provoca prea multe pagube economiei, însă în Marea Britanie peste multiple crize economice se suprapune cea mai puternică inflaţie din ultimele patru decenii. Se poate spune că acolo e mai rău decât în alte părţi ale Europei. În aceste condiţii, este de aşteptat ca BCE, care a început lupta cu inflaţia mai târziu decât Fed şi trebuie să arate că este sigură pe ea şi pe situaţie, să nu devieze de la direcţia în care merg colegele ei. Institutul german ifo crede că în următoarele luni banca va continua să urce dobânzile deoarece inflaţia produsă de scumpirea energiei se va răspândi şi riscul de a se fortifica apoi în tranşee este mare. În zona euro, în martie va urma o altă creştere de dobânzi de 0,5 puncte procentuale, a anunţat chiar BCE într-un mesaj neobişnuit de ferm, iar unii analişti cred că nivelul maxim la care se va ajunge, la vară, va fi undeva între 3,25% şi 3,75%, faţă de 2,5% în prezent (la facilitatea de depozit).