Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Lidership în criză. Cine ţine direcţia când totul în jur se clatină

♦ Oana Popescu, Humangest: „În 2023, retenţia şi reducerile de buget vor înlocui demisia silenţioasă şi paranoia productivităţii, iar stabilitatea va cântări destul de mult. Oamenii au nevoie să ştie că organizaţia din care fac parte este stabilă ♦ Raluca Peneş, Smartree HRTech: „Provocarea va rămâne şi în 2023 adaptarea la nou. Piaţa se schimbă constant, iar liderii sunt cei care va trebui să gestioneze şi să conducă adaptarea companiilor la schimbare ♦ Sorin Faur, Academia de HR: „Acestea sunt timpuri când se nasc lideri, se formează şi se consolidează caractere. Marea provocare este incertitudinea. Acum este nevoie de mult mai multă inteligenţă şi rezilienţă decât în trecut pentru a face faţă“.

Anul trecut a fost un an dificil pentru angajaţi şi companii, cu o economie încă fragilă din cauza pandemiei şi cu un război la graniţă care a venit cu multe consecinţe: o rată a inflaţiei în creştere continuă, lanţuri de aprovizionare întrerupte şi frânarea planurilor de dezvoltare din partea multor jucători importanţi. La început de 2023, lumea se aşteaptă din nou la schimbare.   Astfel, liderii au nevoie de noi moduri de abordare a riscului pentru a putea ţine piept cu adevărat schimbărilor şi provocărilor economice ce vor veni. 

„Acestea sunt timpuri când se nasc lideri, se formează şi se consolidează caractere. Ce nu te omoară, te face mai puternic: Permacriza, adică perioada de criza permanentizată din care parcă nu mai ieşim, ne învaţă pe toţi să supravieţuim, să ne luptăm cu propriile frici şi îndoieli, cu nesiguranţa, cu incertitudinea şi lipsa de control. Din aceste motive, leadershipul a crescut foarte mult în ultimii ani, s-a văzut că este un deficit de lideri şi oameni de decizie. Leadershipul a devenit mai practic şi mai pragmatic, nu doar top-down, dar şi bottom-up, de sus în jos“, afirmă Sorin Faur, fondator al companiei de recrutare şi consultanţă în resurse umane Academia de HR.

El este de părere că liderii au realizat că problemele sunt prea mari şi prea multe pentru a mai fi rezolvate de liderul „erou-sin­guratic“ în rolul de salvator. Asta înseamnă că leadershipul a devenit odată în plus mai deschis, mai empatic şi mai colaborativ.

„Nimeni nu mai deţine adevărul absolut, soluţia magică este un efort de grup. O calitate mereu prezentă, odată în plus accentuată şi după pandemie, a devenit capacitatea de a asculta“, crede el.

Raluca Peneş, HR manager în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Smartree HRTech, crede că un lider în adevăratul sens al cuvântului este omul care conduce prin puterea exemplului, prin talentul de a-i inspira pe cei pe care îi are în subordine.

„Acest lucru rămâne valabil indiferent de situaţia economică pe care o parcurge compania. Ce a adus această perioadă pandemică şi postpandemică este o schimbare pozitivă pentru cei care nu adoptaseră încă această viziune. Ei au înţeles nevoia de a fi alături de oameni când situaţia nu este una ideală, când schimbările intervin brusc, când operaţiunile trebuie abordate din unghiuri complet noi. Au înţeles că un aspect esenţial pentru menţinerea coeziunii echipelor şi pentru retenţia personalului este conexiunea umană, atenţia la nevoile angajaţilor, transparenţa în comunicare“, a spus ea.

Pentru face faţă cu succes unei crize, un lider trebuie să fie dispus să înveţe şi să se schimbe înainte de toate, afirmă Oana Popescu, managing director în cadrul Humangest Group.

„Înainte de toate trebuie să fie dispus să înveţe şi să schimbe, să nu se teamă să arate că învaţă din greşeli şi că îşi recunoaşte greşelile. Trebuie să fie autentic şi să îi facă pe ceilalţi să se simtă în largul lor în echipă, să aibă bune abilităţi de comunicare, şi, la fel de important, să ştie când să asculte“, a detaliat ea.

În plus, Oana Popescu crede că perioada aceasta de pandemie a redefinit graniţele dintre familie şi viaţa profesională şi a schimbat topul priorităţilor în lista de valori a oamenilor.

„Atitudinea oamenilor faţă de instituţii, în general, şi faţă de angajatori, în particular, s-a schimbat, iar aceştia contestă tot mai mult sistemele tradiţionale cu prezenţă la job, management ierarhic şi sisteme de evaluare a performanţei.  În piaţă vedem că acele companii care nu reuşesc să găsească soluţii pentru a integra nevoia aceasta de flexibilitate au dificultăţi tot mai mari în a-şi menţine echipele şi a atrage noi candidaţi“, spune reprezentanta Humangest.

Pandemia a pus deja bazele pentru bunele practici, iar cheia va rămâne cu siguranţă în flexibilitatea şi în anul 2023.

„Anul trecut s-au conturat deja câteva tendinţe  care ne aşteptăm să rescrie poziţia liderului şi priorităţile acestuia. În 2023 retenţia şi reducerile de buget vor înlocui demisia silenţioasă şi paranoia productivităţii, iar stabilitatea va cântări destul de mult.“

„Oamenii au nevoie să ştie că organizaţia din care fac parte este stabilă, că se bucură de sprijinul managementului, că ceea ce fac are sens şi că fac parte din echipă“, a completat Oana Popescu.

Despre principalele provocări pe care le vor avea liderii companiilor anul acesta, Raluca Peneş spune că acestea vor fi legate de adaptare.

„Provocarea va rămâne şi în 2023 adaptarea la nou. Aşa cum spuneam şi anul trecut, parcurgem o perioadă complet diferită faţă de tot ce am trăit până acum. Am avut pandemie şi apoi un război la graniţă, apoi o fluctuaţie incredibilă a forţei de muncă, iar la final de 2022 şi începutul acestui an disponibilizări masive din cadrul marilor companii de tech. Piaţa se schimbă constant, iar liderii sunt cei care vor trebui să gestioneze şi să conducă adaptarea companiilor la schimbare“, a explicat ea.

Sorin Faur crede că marea provocare de anul acesta pentru lideri este incertitudinea.

„Nimic nu mai este cert, totul este hiper-complex şi interconectat, astfel încât devine imprevizibil. Din orice parte, chiar şi la mii de kilometri poate veni o problemă. Lanţurile de aprovizionare şi de interacţiune sunt prea lungi şi greu de controlat. Crizele vin una după alta, suntem într-o criza permanentă (permacriza) şi asta oboseşte oamenii şi capacitatea de regenerare. Acum este nevoie de mult mai multă inteligenţă şi rezilienţă decât în trecut pentru a face faţă“, a explicat el.

Când vine vorba despre provocări, Oana Popescu vorbeşte tot despre adaptare la situaţia din piaţă.

„Deşi peste tot se vorbeşte despre încetinire economică şi recesiune, angajatorii îşi vor dori să rămână competitivi şi să atragă şi să îşi păstreze talentele. Transparenţa în recrutare şi mediile inclusive vor fi în continuare apreciate de candidaţi şi ne aşteptăm ca tot mai multe organizaţii să îşi schimbe abordarea“, concluzionează ea.