ZF Agropower. Schimbarea climatică schimbă agricultura. Radu Soldubanu, fermier din Satu Mare: Cultura de sorg, mai tolerantă la secetă, ar putea înlocui cu brio cultura de porumb

Autor: Florentina Niţu 06.02.2023

Pariul pe cultura de sorg, care reprezintă doar 0,1% din producţia totală de cereale a României, în detrimentul cul­tu­rii de porumb, care înseamnă aproape jumătate din pro­ducţia de cereale a ţării, este o schimbare care începe să se producă în agricultura româ­nească odată cu schimbarea climatică. Avantajul sorgului este toleranţa mai mare la secetă, care numai anul trecut a redus cu circa 50% producţia de porumb, şi cererea mare de pe piaţa europeană, care are deficit pentru această cereală. În acest context, poate deveni sorgul o cultură cheie pentru România?

„Trăim efectele schimbă­rilor climatice şi degeaba avem precipitaţii dacă nu sunt uniform repartizate de-a lungul anului. Noi, în Satu Mare, secetă acută am avut doar în anul 2022 şi cu zece ani în urmă, în 2012. În ceea ce priveşte adaptarea la noile schimbări, ca tehnolog recomand să încercăm să cultivăm hibrizi cât mai toleranţi la săcetă. De exemplu, sorgul ar putea înlocui cu brio cultură de porumb şi poate fi folosit în hrana animalelor“, a afirmat Radu Soldubanu, un fermier care cultivă peste 600 de hectare cu grâu, porumb, rapiţă, floarea-soarelui şi soia în judeţul Satu Mare, de aproape două decenii. El deţine compania Agro Radu, din localitatea Păuleşti, care şi comercializează cereale şi distribuie seminţe pentru diverse plante.

În 2021, România a cultivat 7.353 hectare cu sorg şi a obţinut o producţie de 33.750 de tone de sorg, ceea ce înseamnă mai puţin de 5% din producţia de sorg a UE, estimată la 1 milion de tone pentru acel an, conform datelor statistice. Producţia de sorg a fluctuat foarte mult în România în ultimii cinci ani, pentru că nu are un potenţial de producţie foarte ridicat aşa cum are porumbul, dar se justifică prin cheltuielile reduse şi prin adaptabilitatea la condiţiile foarte secetoase, susţin producătorii agricoli. Mai mult, România simte tot mai des efectele încălzirii globale, 2020 şi 2022 fiind ani agricoli foarte secetoşi, iar producţia de porumb a scăzut semnificativ în ambii, pentru că această cultură are nevoie de multă apă.

„Dacă continuă acest fenomen de schimbare a climei şi vor mai fi ani cu secetă, va trebui să ne adaptăm tehnologia pentru altfel de culturi. (...) În ultimii ani, am asistat la o regresie a producţie agricole. Culturile trebuie să aibă condiţii optime pentru a se dezvolta, nici prea multă apă, nici prea puţină apă”, a mai spus Soldubanu.

El a adăugat că anul a început cu temperaturi foarte ridicate în toată ţara, anormale pentru această perioadă. „Din punct de vedere al stadiului culturilor, rezerva de apă s-a refăcut, pentru că a plouat începând din septembrie şi a continuat în noiembrie şi decembrie şi o parte din ianuarie, dar este devreme să ne pronunţăm cum va fi anul pentru că culturile au nevoie de apă şi în perioada de vegetaţie”, a precizat fermierul.

Agro Radu a încheiat anul 2021, ultimul pentru care există date disponibile, cu o cifră de afaceri de 30,1 milioane de lei, în uşoară creştere faţă de anul trecut, şi cu un profit de 450.000 de lei, conform datelor publice.