Cea mai mare investiţie a unei companii de stat: Hidroelectrica ar putea investi 1,2 mld. euro în realizarea celui mai mare parc solar din Europa, de 1.500 MW, la Dăbuleni

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, ar putea realiza un parc solar de cel mult 1.500 MW, pe un teren concesionat direct de  Administraţia Domeniilor Statului (ADS) în zona Piscul Sadovei-Dăbuleni (Dolj), potrivit unor informaţii neconfirmate de companie.

Capacitatea proiectului este fără precedent, cel mai mare parc solar în dezvoltare în acest moment în România fiind de 1.000 MW la Arad, o investiţie care

s-ar ridica la 800 de milioane de euro, dezvoltată de Monsson şi finanţată de fondul britanic de investiţii Actis prin intermediul companiei Rezolv Energy.

În cazul proiectului Hidroelectrica, investiţia ar putea depăşi 1,2 miliarde de euro, ţinta fiind ca aceasta să fie finanţată cu fonduri europene.

Potrivit unei prezentări a ADS, proiectul se va realiza pe o suprafaţă de 3.000 de hectare, fiind realizat în urma unui parteneriat între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Energiei şi Hidroelectrica. Practic, ADS concesionează direct acest teren către Hidroelectrica, urmând să primească în schimb anumite plăţi.

Mai departe, chiar la finalul anului trecut, 10 investiţii ale Hidroelectrica, printre care şi acest parc solar, au fost declarate ca fiind de interes naţional de către CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării), decizie urmată imediat de includerea acestora într-o ordoananţă de urgenţă, publicată pe 14 decembrie, 175/2022. Practic, prin caracterul special al acestor proiecte, procesul de avizare ar trebui să meargă mult mai rapid.

Decizia includerii acestor investiţii în categoria proiectelor de interes naţional este justificată prin faptul că pentru a accesa banii europeni, toate aceste investiţii trebuie finalizate până în 2026. Mai mult, România se confruntă de 3 ani de zile cu un deficit de producţie, fiind nevoită să importe.

„În contextul crizei energetice generate, la nivelul Uniunii Europene, de războiul ruso-ucrainean, Comisia Europeană a lansat, în luna mai 2022, planul de măsuri REPowerEU, având ca scop asigurarea independenţei Europei faţă de importurile de combustibili fosili din Rusia, cu mult înainte de orizontul de timp 2030. în acest context, România trebuie răspundă unei provocări şi totodată unei oportunităţi: aceea de a-şi creşte în ritm alert capacitatea de producţie în domeniul energiei, cu accent deosebit pe sectorul energiei regenerabile, astfel ?ncât să răspundă atât noilor realităţi, cât şi politicilor strategice ale Uniunii Europene“, se arată în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă.