Moldova, cea mai săracă ţară europeană, este lovită de o criză economică şi una politică

Guvernul Moldovei s-a prăbuşit la sfârşitul săptămânii trecute când pre­mierul prooccidental Natalia Gavriliţa a demisionat după 18 luni de mandat marcate de turbulenţe economice sub impactul puternic al războiului pornit de Rusia contra Ucrainei – inflaţie de peste 30%, dobânzi de 21%, recesiune profundă şi pene de curent.

Gavriliţa a invocat o lipsă de sus­ţi­nere în condiţiile în care guvernul său a încercat să accelereze refor­mele în ţara care aspiră să devină membră a Uniunii Europene.

Cu o inflaţie uriaşă, rămasă fără electricitate şi gaze din cauza războ­iu­lui de la graniţă, cu economia într-o criză profundă, cu agricultura lovită de secetă, predispusă la crize politice, depopulată de tineri şi cu o populaţie polarizată între Occident şi Rusia, ţara de 2,6 milioane de locuitori situ­a­tă între Ucraina şi România, cea mai săracă din Europa, resimte pre­siuni intense de la începutul războ­iului din Ucraina.

Mandatul lui Gavriliţa a fost marcat de o serie lungă de probleme, printre care criza energetică acută şi inflaţia în creştere puternică.

Economia Moldovei a fost afec­ta­tă puternic de criza energiei din re­gi­une din cauza dependenţei înde­lun­gate a ţării de resursele ruseşti. Recent, Gavriliţa a admis că Mol­dova este în recesiune. Econo­mia se contractă din cauza consecin­ţelor războiului din Ucraina, a su­bliniat aceasta.

Banca centrală a ţării şi-a redus în această lună dobânda de referinţă cu 3% până la 17%, anunţând că se aş­teaptă la o deflaţie rapidă în a­cest an şi speră ca inflaţia anuală să intre în intervalul ţintă (5% plus/mi­nus 1,5%) în al doilea trimestru al anului viitor, potrivit Intellinews.

A fost a doua reducere a dobân­zii după ce BNM a majorat rata de referinţă la 21,5% în august pentru a tempera inflaţia scăpată de sub control şi va fi cu siguranţă urmată de paşi similari.

Decizia luată pe 7 februarie a fost probabil încurajată de declinul eco­nomic puternic înregistrat în a doua jumătate a anului trecut şi de depen­denţa guvernului de piaţa locală de titluri de datorie pentru finanţarea investiţiilor în infrastructură.

Banca centrală a explicat că deci­zia este menită să stopeze declinul economic prin încurajarea cererii interne şi a consumului, printre altele prin stimularea creditării.

Inflaţia din Moldova, situată la 30% în termeni anuali în decembrie, a atins un vârf de 34% anual în au­gust-octombrie 2022, cu ţara ajustân­du-şi preţurile reglementate la ener­gie şi confruntându-se cu preţuri ridicate la alimente.

Preţurile de consum au avansat cu doar 0,76% în termeni lunari în decembrie, în termeni anuali inflaţia coborând la 30,2% de la 31,4% în noiembrie.

Inflaţia anuală, cât şi cele trei componente, alimente, non-alimente şi servicii, au înregistrat scăderi pentru a doua lună consecutiv.

Preţurile energiei şi alimentelor rămân însă cel mai important driver al inflaţiei.