Un val de creşteri salariale străbate lumea în lung şi în lat: Economiştii şi băncile centrale se tem că din cauza lui preţurile şi dobânzile mari vor persista

În Ungaria, peste 60% dintre com­pa­niile care lucrează cu unul dintre cele mai mari site-uri de recrutare de acolo spun că intenţionează să majoreze sa­la­riile angajaţilor cu 6-10% anul acesta, cele mai multe pentru a-i păstra. Este mult? Este puţin? Vor crea creşterile salariale şi mai multă inflaţie? Astfel de întrebări îşi pun nu doar analiştii şi economiştii maghiari ci şi cei din Polonia, Cehia, Germania, SUA şi chiar şi din Japonia deoarece şi acolo există o tendinţă puternică de creşteri salariale care reflectă nevoia de a proteja forţa de muncă, măsuri guvernamentale şi proteste ale anga­jaţilor scoşi în stradă de criza costului vieţii. Ungaria este mai specială pentru că are cea mai puternică inflaţie din Europa şi cele mai mari dobânzi.

Datele biroului de statistică ungar arată că în ultima lună a anului trecut salariul mediu brut a urcat cu 18% în ritm anualizat. Cum inflaţia a fost în decembrie de 24,5%, creşterea salarială reală a fost negativă, adică salariul real a scăzut, ceea ce înseamnă un declin al puterii de cumpărare. Decembrie este a patra lună la rând în care puterea de cumpărare scade, a observat ING. Din contră, Világgazdaság, o publicaţie econo­mică proguvernamentală, insistă pe faptul că Ungaria este sin­gura ţară din grupul Vişe­grad – Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia – unde salariul real a crescut în 2022 (cu 2,6%), dar pe în­treg anul, în pofida inflaţiei.

După aceste criterii, în Cehia, cea mai matură econo­mie din regiune, salariul mediu brut real a scăzut anul trecut cu 9%, iar în Polonia, cea mai mare economie, a co­borât pentru prima dată după 2008. Analiştii de la ING spun că din cauza scăderii puterii de cumpărare, în Ungaria tot mai mulţi oameni îşi caută activ de muncă. Lor li se adaugă şi dispo­nibilizaţii. Dar există o spirală preţuri-salarii? Există, spuneau la începutul lunii trecute experţii ING. Iar aceasta a rămas principala forţă care împinge în sus inflaţia. Tot ei cred că ianuarie a fost luna în care inflaţia a atins cel mai înalt nivel.

Coborâşul nu va fi rapid, iar recesiunea tehnică s-a in­stalat deja şi de aceea banca cen­trală va mai aştepta multe luni până când va lua în calcul coborârea dobânzilor. Acest lucru este valabil pen­tru toată Europa de Est. Ca o con­cluzie, creşterile salariale prelun­gesc inflaţia şi timpul de aşteptare pentru dobânzi mai mici. Pentru România, ING estimează că dobânzile vor rămâne neschimbate tot anul.

Anul este abia la început şi inflaţia se vede pe mesele oamenilor şi se simte la buzunar. Luna trecută, salariaţii fabricii de cauciucuri din Cehia a companiei sud-coreene Nexen Tire au făcut grevă şi au obţinut majorări sa­lariale de 8% începând cu 1 martie şi com­pensaţii echivalente cu 840 de euro pentru cei cărora angajatorul nu le-a mărit salariile anul trecut şi în primul trimestru al acestui an.

Noul acord colectiv de muncă al muncito­rilor de la fabrica de maşini Hyundai din Cehia prevede salarii mai mari cu aproape 12% din aprilie. Inflaţia a fost de 15% în 2022. Spe­cia­liştii spun că la ea a contribuit un val de creşteri salariale pentru angajaţii de la stat. Anul a înce­put cu noi majorări ale salariilor unor categorii de funcţionari publici. Cele ale politicienilor şi şefilor de la banca centrală atrag critici. Conducerea poştei cehe a propus mărirea remuneraţiilor angajaţilor cu 5%. Sindicatele cer creşteri de două ori mai mari. Anul trecut, compania nu a umblat la salarii, plătind doar bonusuri.

Dar astfel de presiuni din partea angaja­ţilor îi cam sperie pe unii economişti cehi, ei atrăgând atenţia că rata şomajului la minime istorice însemană că angajaţii au o putere de negociere mare şi cerând cumpătare. În Polo­nia, remuneraţiile din sectorul privat cresc pu­ternic, cu 10% în decembrie în ritm anualizat şi cu 13,5% în ianuarie, acceleraţia fiind pro­babil o consecinţă a creşterii salariului minim pe economie cu 16% la începutul anului. Guvernul a anunţat pentru 2023 mai mulţi bani pentru profesori şi funcţionari publici. Retailerul Biedronka, cel mai mare angajator, a anunţat şi el salarii mai mari, dar deocam­dată nu pentru toată lumea.

Un sondaj efectuat de agenţia de recrutare Randstad a găsit că în februarie 33% din angajaţi aveau de gând să ceară mai mulţi bani la salariu în următoarele trei luni. Inflaţia a sărit de 17% în ianuarie. Din această cauză, crede Institutul Economic Polonez, un think-tank care consiliază guvernul, banca centrală nu va reduce dobânzile în 2023. Financial Times are o analiză specială pe tema legăturii dintre inflaţie şi creşterea salariilor, dar de data aceasta la nivel global, şi arată că băncile centrale se tem că inflaţia va persista din cauza salariilor mai mari.

Tendinţa este vizibilă în toată lumea. În SUA, peste 350.000 de americani angajaţi ai Walmart vor primi de luna aceasta mai mulţi bani. Compania, cel mai mare angajator privat de acolo, a majorat salariul minim orar. În Marea Britanie cele mai mari mişcări de protest ale angajaţilor din sectorul public din ultimele decenii vor avea ca urmare salarii mai mari. Sindicatele din Germania urmează exemplul britanicilor. Până şi în Japonia cei mai mari producători auto vor oferi cele mai mari creşteri salariale din ultimele două decenii în urma negocierilor cu sindicatele. Este un răspuns la cea mai puternică inflaţie din ultimii 40 de ani.