Afaceri de la Zero. Cum au crescut. Familia Mărăşoiu, care produce distilate artizanale româneşti sub brandul Pater, a ajuns cu produsele sale în 140 de locaţii din România şi va deschide o nouă distilerie în satul Glimbocelu din Argeş, desenată de la început pentru a fi vizitată

♦ În 2017, atunci când a apărut brandul Pater, al familiei Mărăşoiu, în portofoliu erau doar trei produse - ţuica de prună, rachiul de pere şi de struguri. ♦ În prezent, portofoliul Pater cuprinde opt produse, iar cel mai cerut dintre acestea rămâne în continuare ţuica. ♦ În prezent, cele mai bune pieţe după Bucureşti sunt Constanţa, Sibiu şi Cluj.

Familia Mărăşoiu din judeţul Argeş produce ţuică din generaţie în generaţie, iar la finalul anului 2017 a apărut brandul Pater. Povestea acestui brand a pornit cu ţuica de prune, însă portofoliul Pater s-a diversificat în ultimii patru ani şi cu alte distilate, precum rachiu de pere, mure, gutui sau struguri, lichioruri şi vişinată. Anul acesta, familia Mărăşoiu va deschide cea de-a doua distilerie, tot în judeţul Argeş, care va dubla capacitatea de producţie şi căreia îi vor putea călca pragul toţi iubitorii de distilate artizanale româneşti.

„Distileria nouă este la o stradă distanţă de casa părinţilor mei. Am rămas la stadiul de producător artizanal, care face totul în familie. Motivul pentru care am făcut noua distilerie este pentru a putea deschide porţile pentru cei din afară, care vor să vină să vadă cum se face ţuica. Avem şi o curte foarte generoasă, un cuptor cu jar ca pe vremuri şi vrem să oferim o experienţă completă, să le arătăm oamenilor povestea aşa cum este ea. Vrem să ne dublăm capacitatea de producţie prin această nouă distilerie”, a povestit Irina Mărăşoiu, fata din povestea Pater, implicată în business alături de fratele şi de tatăl ei.

În 2017, atunci când a apărut brandul familiei Mărăşoiu, în portofoliu erau doar trei produse - ţuica de prună, rachiul de pere şi de struguri. În prezent, portofoliul Pater cuprinde opt produse, iar cel mai cerut dintre acestea, precizează ea, rămâne în continuare ţuica.

Produsele Pater au ajuns încă de la început în marile lanţuri de restaurante, în hoteluri, în mai multe băcănii din Capitală, dar şi în aeroportul Otopeni.

Pater iese constant din aeroport în străinătate, menţionează Irina Mărăşoiu,şi există de asemenea şi  comenzi online din afară sau evenimente din străinătate organizate de români unde sunt cerute distilatele produse de familia Mărăşoiu. „Am intrat şi în restaurantele multor hoteluri, dar şi în restaurantele noastre cu chefi tineri, care mizează pe bucătăria tradiţională reinterpretată. Suntem în circa 140 de locaţii din România.”

În prezent, cele mai bune pieţe după Bucureşti sunt Constanţa, Sibiu şi Cluj.

În distileria veche, precizează Irina Mărăşoiu, investiţiile au sărit de 50.000 de euro. Pentru distileria nouă, care se va deschide în 2023, construcţia a început în perioada pandemiei, iar una dintre cele mai mari provocări a venit din creşterea preţurilor la materialele de construcţii.

Totuşi, familia Mărăşoiu nu a privit pandemia ca pe un obstacol foarte mare, ci a profitat de timpul din perioada respectivă pentru a gândi dezvoltarea proiectului şi pentru a construi distileria nouă. „Chiar şi atunci când restaurantele şi hotelurile erau închise, nu pot spune că a fost o perioadă atât de dificilă. Am construit împreună noua distilerie şi am petrecut mult timp în familie. Primele două luni de pandemie au fost mai grele”.

Pater este un brand premium, nişat şi nu este un brand ieftin. Distilatele artizanale româneşti, crede antreprenoarea, sunt produse extraodinare ce trebuie arătate lumii la adevărata lor valoare.

Anul trecut, businessul familie Mărăşoiu a ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 75.000 de euro, crescând astfel de aproape cinci ori faţă de 2019.

Irina Mărăşoiu este de părere că eticheta produsului şi calitatea acestuia contează în egală măsură. Eticheta vinde, spune ea, iar calitatea este cea care păstrează clientul.

De-a lungul ultimilor patru ani, adaugă aceasta, Pater nu a schimbat designul produselor. În schimb, a fost introdusă o sticlă mai mică, de 0,5 l, cu o etichetă identică a celei mari, de 0,7 l, pentru a putea fi integrată mai uşor în zona de cadouri.

În următorii ani, Irina Mărăşoiu îşi doreşte să contribuie la înfiinţarea unei asociaţii a producătorilor artizanali de distilate pentru a creşte această nişă în România şi pentru a contribui la crearea unui brand de ţară.  Totodată, în viitor, ea speră ca Pater să acopere toată ţara cu produsele realizate în distileriile din Agreş, să înceapă exportul şi să îşi mărească portofoliul.

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.