Inflaţia creşte, în vreme ce toţi se aşteptau să scadă. Preţurile la alimente au crescut cu 22% în februarie. Top 10 scumpiri în februarie 2023 vs. februarie 2022

♦ În Piaţa Obor, cea mai mare piaţă agroalimentară din România şi cea mai ieftină piaţă din Bucureşti, preţul kilogramului de ceapă a ajuns la 8 lei de la 3,5-4 lei, acum un an ♦ O legătură minusculă de pătrunjel costa doi lei, faţă de un leu acum un an, adică tot într-o vreme de iarnă-primăvară ♦ Două bucăţele de piept de raţă, de 300 de grame fac împreună 40 de lei ♦ Dacă vrei o mâncare de raţă la cuptor pentru trei persoane, făcută acasă, nu scapi fără să scoţi din buzunar 100 - 150 de lei – cât plăteai la restaurant acum trei ani pentru aceleşi meniu.

Creşterea preţurilor la alimente a adus inflaţia din nou în creştere în februarie după ce intrase pe un trend de scădere în ianuarie 2023, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Alimentele înseamnă, într-un coş mediu de consum, circa o treime şi cu cât venitul scade, cu atât alimentele înseamnă mai mult din coşul de consum. Cu alte cuvinte, inflaţia în creştere din cauza preţurilor alimentelor loveşte cel mai puternic în persoanele cu venituri mici.

„Rata inflaţiei a urcat la 15,5% an/an în februarie, de la 15,1% an/an în ianuarie, depăşind prognoza noastră şi consensul Bloomberg, ambele la 15,3% an/an. Surpriza a venit de la creşterea mai puternică a preţurilor şi aşa volatile ale legumelor, această categorie de mărfuri fiind şi principalul motiv din spatele erorii noastre de prognoză”, scriu economiştii Erste, acţionarul principal al BCR.

Economiştii se aşteptau la o scădere a inflaţiei în februarie. Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, este de părere că evoluţia din februarie arată că ţinta de inflaţie de sub două cifre la finalul lui 2023 nu va fi atinsă.

„Cu o asemenea evoluţie, este tot mai puţin probabil că vom scădea cu inflaţia la sub două cifre anul acesta, în ciuda asigurărilor pe care le dau majoritatea experţilor din România. Asta înseamnă mai mult de 1/4 din puterea de cumpărare pierdută de români în mai puţin de 2 ani. Este imens! Sigur nu va fi pace socială, mai ales pe final de an”, este de părere Păun.

Creşterea preţurilor la alimente a fost, în medie, de 22%. Cu toate acestea, tocmai alimentele cele mai folosite au înregistrat cele mai mari creşteri: zahărul (+64%), untul (+45%), cartofii (+35%), ouăle (+35%) sau brânza telemea (+30%).

Preţurile produselor nealimentare, pe de altă parte, au crescut cu un ritm mult mai redus, de sub 13%. Spre exemplu, produsele de uz casnic sau mobila au crescut cu sub 8% an/an în februarie, în vreme ce preţurile la încălţăminte şi îmbrăcăminte au crescut cu sub 10%. În acelaşi timp însă, preţurile la energie au crescut cu 33%, mai ales din  cauza creşterii de 42% a preţurilor gazelor naturale.

În ceea ce priveşte preţurile serviciilor, per ansamblu creşterea a fost de 10%. Cel mai mult au crescut serviciile de apă, canal sau salubritate (+24%). De asemenea, preţurile biletelor de tren au crescut cu 21%.

Pe de altă parte, preţurile abonamentelor de telefonie au scăzut cu 1% faţă de anul trecut,  de altfel şi singura scădere de preţuri din februarie 2023 faţă de februarie 2022.

În total, inflaţia a crescut la 15,% în februarie 2023 faţă de februarie 2022, o accelerare faţă de evoluţia din ianuarie, când preţurile au avansat, în medie, cu 15,1% an/an. Cu toate acestea, economiştii BCR sunt de părere că inflaţia va coborî la 7,7% la final de 2023, o prognoză revizuită în jos faţă de inflaţia de 8% pe care o vedeau până acum.

„Am revizuit în scădere previziunile noastre privind inflaţia la sfârşitul anului, pe fondul încetinirii preţurilor mărfurilor de bază. Acum vedem inflaţia la 7,7% până la sfârşitul anului, faţă de 8%, estimat anterior”, mai scriu economiştii BCR.

De asemenea, adaugă ei, o scădere mai mare a inflaţiei va veni în al doilea trimestru, pentru că în aceeaşi perioadă din 2022 preţurile la energie şi gaze erau mult mai mari faţă de ce este acum în piaţă. În aceste condiţii, şi inflaţia anuală va încetini puternic.

„Inflaţia generală este probabil să rămână ridicată pe termen scurt (aproape de 14% an/an), înainte de a scădea brusc (-3pp) la începutul celui de-al doilea trimestru, datorită unui puternic efect de bază legat de energie. În opinia noastră, incertitudinile în jurul proiecţiei noastre privind inflaţia rămân ridicate pe termen scurt.”