Cum influenţează schimbările climatice businessul sau cum influenţează businessul schimbările climatice?

Autor: Alexandru Reff, Deloitte România şi Moldova 20.03.2023

Într-o perioadă de volatilitate, în care percepţia despre actualitatea şi perspectivele economiei se schimbă uneori de la o săptămână la alta, rămâne important să analizăm performanţele certe ale companiilor. Asta îşi propune să facă acest produs editorial, pe care suntem încântaţi să îl susţinem anual. Şi de data aceasta cele mai recente rezultate raportate de companii (pentru finalul anului 2021) ne arată cât de adaptabile şi reziliente s-au dovedit acestea în contexte de adversitate. Un ingredient esenţial al acestui succes a fost perspectiva pe termen mediu şi lung, detaşată de dificultăţile de conjunctură şi, în acest spirit de ancorare în ceea ce contează dincolo de prezentul tumultuos, ne-am propus, împreună cu ZF, să centrăm actuala ediţie a anuarului pe o temă care depăşeşte actualitatea imediată. Colegii noştri de la Deloitte Center for the Edge cred că inovarea trebuie să urmărească megatendinţele cu impact pe 5-10 ani, mai uşor de înţeles decât evoluţiile pe termen scurt, în prezent caracterizate de volatilitate. Putem căuta astfel de tendinţe în demografie, evoluţii geopolitice şi schimbări la nivelul societăţilor, în transformarea digitală şi în altele, dintre care am ales să ne concentrăm pe sustenabilitate, cu accent pe combaterea schimbărilor climatice.

Subiectul este tratat atât de generos în registru de comunicare, încât există riscul să îl asociem cu agenda de PR sau de CSR, acolo unde este, de altfel, şi gestionat încă în (cele mai) multe cazuri. Iar impactul poate părea mai degrabă pe termen lung, căci tindem să percepem schimbarea climatică şi introducerea unor reglementări constrângătoare ca fiind de perspectivă, şi nu de actualitate imediată. În realitate, aşa cum arată studiile Deloitte, majoritatea executivilor văd impact semnificativ în strategii şi operaţiuni în următorii trei ani.

Implicaţiile sunt pe multiple planuri. Multe afaceri sunt deja afectate şi International Sustainability Standards Board şi Task Force for Climate-Related Financial Disclosures recomandă (iar în curând reglementatorii vor mandata) analize ale scenariilor de risc climatic în contextul planificării strategice, mergând până la evaluări cantitative ale impactului diverselor prognoze climatice. Băncile vor opera în curând într-un cadru de reglementare privind impactul riscurilor climatice. Va trebui să învăţăm cu toţii să anticipăm, cuantificăm, raportăm şi gestionăm această categorie nouă de riscuri, aici şi acum.

Suntem aproape de un punct de inflexiune cu privire la obligaţiile de raportare, nu doar despre cum influenţează schimbările climatice businessul, dar mai ales despre cum influenţează businessul schimbările climatice. În plus, creşte presiunea diverşilor stakeholderi, mai ales a clienţilor şi angajaţilor, pentru asumarea de către companii a unor obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră bazate pe criterii ştiinţifice (directe, indirecte şi aferente lanţurilor de aprovizionare), ceea ce ar trebui să accelereze agendele de transformare şi inovaţie. Accesul (competitiv) la capital şi la finanţare depinde tot mai mult de evaluările de sustenabilitate, căci politicile de alocare a capitalului adaugă sustenabilitatea la criterii tradiţionale precum riscul şi randamentul investiţiei, iar băncile trebuie să includă în costul împrumuturilor acordate cerinţele mai oneroase de adecvare a capitalului aferent finanţărilor care nu sunt „verzi”. Competitivitatea în tot mai multe industrii depinde de accesarea unor scheme de ajutor din bani publici, construite cu prioritate pe principii de transformare sustenabilă, iar aceste scheme de sute de miliarde de euro sau dolari, precum NextGen în UE şi Inflation Reduction Act în Statele Unite, au devenit un instrument central în concurenţa globală pentru atragerea investiţiilor. Avem şi în România un interes major pentru accesarea acestor scheme, dar şi disfuncţionalităţi în modul în care sunt derulate acestea, a căror depăşire ar trebui să fie o prioritate pentru autorităţi.

Companiile trebuie să treacă de la preocupări de PR şi CSR la măsuri concrete pentru a colecta date de calitate, a elabora strategii, a introduce procese şi tehnologie, a consolida înţelegerea şi competenţele. Va trebui să avem cu toţii o guvernanţă robustă în materie de sustenabilitate, dincolo de înfiinţarea rolului de Chief Sustainability Officer. Ne lipsesc încă multe instrumente, inclusiv sau mai ales cele digitale, şi trebuie să investim în crearea şi adopţia lor. Implicaţiile nu mai sunt doar în planul imaginii şi nici nu vor rămâne limitate la o provocare de conformare cu cerinţe reglementare tot mai ample şi stricte, căci sustenabilitatea devine o chestiune de adecvare şi competitivitate strategică şi operaţională, un criteriu definitoriu al succesului şi relevanţei.