După ce mai multe nume sonore din industria de IT au criticat dur decizia Guvernului Ciucă de a nu permite crearea de fonduri de investiţii în companii tech din PNRR, ANIS îşi face curaj să conteste decizia cabinetului: “Industria primeşte o lovitură: refuzul unui flux de capital de 400 de milioane de euro în companii care creează inovaţie, valoare, tehnologie”

După ce mai multe nume sonore din industria locală de IT – de la Marius Ghenea până la Mihai Guran sau Alexandru Lăpuşan – au criticat în termeni duri, în declaraţii pentru ZF, decizia Guvernului Ciucă de a nu permite înfiinţarea de fonduri de investiţii în companii tech cu bani din PNRR - puternica Asociaţie patronală a industriei de software şi servicii (ANIS), care are ca membri companii precum Adobe, Atos, Bitdefender, Deutsche Bank sau Microsoft, a reuşit să ajungă la un consens privind emiterea unei declaraţii publice, prin care condamnă la rândul său abordarea cabinetului.

“Uniunea Europeană a condiţionat accesarea fondurilor din PNRR de alocarea unui procent pentru digitalizarea României.  Practic, întregul concept al PNRR este legat de acest deziderat - digitalizare.

Din totalul fondurilor destinate acestui proiect de ţară, 400 de milioane de euro erau pregătite, conform declaraţiilor autorităţilor, pentru investiţii în startupuri. Aflăm acum, din declaraţiile oficialilor că, momentan, au fost respinse toate fondurile investiţii care au aplicat pentru că doreau să investească în startupuri tech.

Startupurile sunt companii care dezvoltă produse inovatoare cu un model de business scalabil şi potenţial masiv de creştere. Startupurile dezvoltă produse, inovaţie, tehnologii de ultimă ora care pot să aibă un impact major in economie şi să pună România pe harta competitivităţii globale şi în alte sectoare economice.

Amintim că exact companiile tehnologice, indiferent de dimensiune, au reuşit în ultimii ani să aducă României o importantă sursă de bani, căci din 9 miliarde de euro cât a produs această industrie în 2020 (conform studiilor ANIS), 2,6 miliarde de euro provin din export.

Practic, în ultimii mai mult de 10 ani, industria IT a fost constant în topul celor mai performante industrii din România. În 2022 a fost principalul contributor la creşterea PIB.

Pentru a dezvolta această industrie, trebuie să ţinem cont de 3 principii:

•           Păstrarea competitivităţii industriei, cu impact în creşterea economică a României şi în deficitul balanţei comerciale;

•           Facilitarea accesului la finanţare pentru start-upuri şi companii inovatoare mici, în condiţiile reducerii apetitului de finanţare la nivel internaţional;

•           Păstrarea unei proporţii cât mai mari din proprietatea intelectuală asupra produselor inovatoare în România – pentru că în viitor aceasta ne aduce valoare adăugată mare şi prosperitate.

Ori exact aici industria primeşte acum o lovitură: refuzul unui flux de capital de 400 de milioane de euro în companii care creează inovaţie, valoare, tehnologie. De toate acestea ar putea beneficia în primul rând acele industrii româneşti care sunt mai puţin digitalizate.

Nu este o soluţie să evităm investiţiile în tehnologie pentru ca nu avem digital skills în altele industrii, ci dimpotrivă, să investim în inovaţie pentru a avea o digitalizare la nivelul întregii economii. Până la urmă, dacă investim în startupuri româneşti vom beneficia de IP şi valoare create în România pe care şi companiile din agricultură, Horeca sau alte domenii o vor putea utiliza pentru a fi mai eficiente şi mai competitive.

Astăzi nicio industrie nu poate fi competitivă fără componenţa tehnologiilor digitale, nici măcar agricultura – întrebaţi orice fermier performant.

Dacă investitori profesionişti spun că IT-ul şi economia verde sunt ţintele de investiţii, vom constata ulterior că fix acestea sunt domeniile care aduc un return on investment bun. În plus, exact aceste industrii vin şi cu un efect multiplicator în economie”, conform ANIS.