Problemele care au şubrezit Credit Suisse sunt diferite faţă de cele care au destabilizat băncile americane, însă criza bancară are cauze comune: incertitudinea, neîncrederea şi panica investitorilor de pe burse şi ale clienţilor cu depozite foarte mari

În SUA, Silicon Valley Bank a fost pă­răsită de prieteni - fonduri de investiţii de tip venture capital şi start-up-uri - şi a intrat în insolvenţă, după care First Republic Bank este salvată de la aceeaşi soartă de competitori cu depozite nega­rantate de 30 de miliarde de dolari. În Europa, Credit Suisse este abandonată la nevoie de unul din acţionarii principali, din Arabia Saudită, şi primeşte în schimb de la banca centrală a Elveţiei cecuri în alb de 50 de miliarde de franci elveţieni.

Dar pentru că acţiunile băncii continuă să se prăbuşească pe bursă, instituţia financiară este preluată pentru doar 3 miliarde de franci elveţieni de concurentul conaţional UBS prin­tr-o manevră de salvare orchestrată de guvern şi banca centrală, care, după unele calcule, pun la dispoziţia celor două bănci asistenţă financiară de 270 de miliarde de franci, un sfert din PIB-u ţării. Miza pentru elveţieni este uriaşă deoarece sistemul financiar contribuie cu 10% la PIB.

Opaca Elveţie nu este în zona euro, dar oficiali şi instituţii de control din am­bele părţi asi­gu­ră că sistemele bancare sunt solide şi mai bine re­glementate decât erau îna­inte de criza fi­nan­ciară an­te­rioară. Regle­men­ta­rea mai strictă din Europa es­te dată ca e­xem­plu chiar şi în SUA. Totuşi, volatilitatea de pe bursele de acţiuni arată că furtuna bancară nu a trecut nici în SUA şi nici în Europa. În America, lista băncilor cu probleme ase­mă­nătoare celor cu care s-au confruntat SVB şi First Republic Bank – depre­cie­rea obligaţiunilor de stat de­ţinute în portofoliu după ce Rezerva Federală a înce­put să ma­joreze dobânzile şi hemora­gii masive de depozite – este lungă.

În Europa, pro­ble­me­le Credit Suisse sunt de altă na­tură, capitalul băncii fiind şubrezit de o serie de pierderi din investiţii nein­spirate, cum ar fi în compania de servicii financiare Greensill. De asemenea, neîncrederea în ban­ca elveţiană a crescut după ce Saudi Natio­nal Bank (SNB), cea mai mare bancă comer­cială din Arabia Saudită şi acţionar principal la Credit Suisse, a anunţat că, în con­formitate cu strategia ei de investiţii, nu ajută financiar insti­tu­ţia. Inves­titorii evaluează ce altă bancă euro­peană ar putea avea probleme şi unul dintre primele nume care ies în faţă este Deutsche Bank, care în 2016 a fost la un pas de bailout.

Atunci, banca germană a primit o amendă de 14 miliarde de dolari de la guvernul SUA pen­tru practici ilegale pe piaţa ipotecară. Sal­va­rea a venit prin înjumătăţirea amenzii, dar isto­ricul Deutsche Bank de încălcare a legii es­te lung. Spre exemplu, în 2017 a fost amendată pen­tru spălare de bani în contul unor oligarhi ruşi, iar în 2015 pentru manipularea dobânzi­lor. Pe lângă care va fi următoarea victimă, şi în SUA şi în Europa o altă întrebare care se pune este cum de nu a văzut nimeni că vine furtuna în sistemul bancar. În SUA, scrie Bloomberg, una dintre legăturile dintre First Republic Bank, SVB şi o altă bancă mai mică intrată în lichidare este că toate trei au fost auditate de compania de audit KPMG, care nu a găsit mo­tive de îngrijo­rare. În cazul SVB, JPMorgan încă din noiem­brie a avertizat că banca va avea pierderi riscan­te de 16 miliarde de dolari din cauza obligaţiu­ni­lor toxice. Însă concluzia finală a fost una opti­mistă şi gigantul financiar a reco­mandat banca pentru investiţii. În Europa, scrie Financial Times, executivii băncilor sunt con­vinşi că in­ves­titorii subestimează soliditatea sectorului, care este mai robust ca niciodată în ultimii 30 de ani.

La marile bănci europene, managementul riscului este foarte diferit faţă de cel al băncilor regionale americane. Băncile sunt protejate de risc şi asigurate. Dar dacă tocmai cel care protejează şi asigură pică? Şi la Credit Suisse şi la băncile americane picate investitorii pierd aproape tot. Dacă în urmă cu nici şase luni SNB a plătit 1,5 miliarde de dolari pe o participaţie de 10% din acţiuni la Credit Suisse, valoarea investiţiei s-a redus la 215 milioane de dolari după ce UBS a acceptat preluarea concurentului său. Spre deosebire de băncile americane, cele europene au capitalul mai diversificat şi sunt mai puţin expuse la obligaţiuni devenite toxice din cauza creşterii dobânzilor. În plus, sectorul bancar european a trecut prin transformări majore după criza financiară din 2008 tocmai pentru a deveni mai rezistent la furtuni. Şi totuşi, există fonduri de investiţii prădătoare, printre care Bridgewater Associates, Millennium Management, Marshall Wace, Citadel, Wellington Management, Capital Fund Management şi Odey Asset Management, cu clienţi bogaţi, care au pariat aproape 16 miliarde de dolari pe căderea acţiunilor băncilor europene, arată Reuters. Nu pariau dacă nu vedeau crăpături. Instituţia de reglementare financiară din Germania, BaFin, asigură că sistemul financiar german continuă să fie stabil şi robust. Totuşi, aceeaşi BaFin în scandalul de fraudă Wirecard a luat până în ultima clipă apărarea fraudatorului şi a atacat în justiţie jurnaliştii ziarului Financial Times care au expus frauda şi fărădelegile făcute de compania de procesare a plăţilor. Dar tot din Germania vine şi cel mai pertinent avertisment. Marcel Fratzscher, preşedintele institutului de cercetare economică DIW, spune că panica de pe pieţe şi din rândul celor cu depozite la bănci este cea mai mare îngrijorare. De asemenea, el crede că problema Credit Suisse şi falimentul SVB pot afecta economia germană. „Nimeni nu poate exclude posibilitatea ca la un moment dat şi în Germania şi în Europa să izbucnească o criză bancară cu costuri semnificative pentru creştere şi prosperitate“, a explicat Fratzscher. „Crizele financiare sunt, prin definiţie, cu greu predictibile.“ Riscurile de sistem din sectorul financiar sunt semnificativ mai mici decât erau după falimentul Lehman din septembrie 2008. Dar cea mai mare îngrijorare este că se va produce panică pe piaţa de capital şi printre investitori şi deponenţi deoarece nimeni nu ştie care bancă va avea probleme, a mai spus economistul german. În Elveţia, deşi a acţionat rapid şi deciziv în salvarea Credit Suisse, guvernul a fost luat prin surprindere de desfăşurarea evenimentelor, după cum arată BBC.