Analiză ZF. Cum au ajuns preţurile din restaurantele din Bucureşti să fie comparabile cu sau mai mari decât cele din Roma ori Barcelona? „Preţurile sunt cu 50% mai mari ca în 2019, dar nu mi se pare o creştere importantă“. Unii actori din HoReCa spun că preţurile au explodat ca urmare a scumpirilor pe lanţ, de la utilităţi la salarii şi de la materii prime la dobânzi

♦ Alţi jucători din domeniu afirmă că aceste creşteri de preţuri sunt într-o anumită măsură justificate pentru că Bucureştiul are un nivel de trai similar sau mai bun ca al multor oraşe din Occident şi atunci preţurile trebuia echilibrate ♦ În realitate însă, Bucureştiul are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 de euro, potrivit datelor GfK pe 2022 ♦ Spre comparaţie, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 de euro, ea fiind însă mult mai mare în anumite oraşe, mai ales în oraşele-capitală.

La finalul săptămânii trecute, la un local din centrul Bucureştiului, am plătit aproape 60 de lei (12 euro) pe două cafele (un flat white cu lapte normal, unul cu lapte vegetal) şi un croissant (cu cremă de vanilie). Preţurile au fost similare sau chiar mai mari decât cele pe care le-am achitat în Roma ori Barcelona, două oraşe mult mai turistice (acest aspect având un rol în ceea ce priveşte politica de preţ) şi totodată mai dezvoltate din punct de vedere economic, asta însemnând că şi salariile locuitorilor sunt pe măsură.

„În Bucuresti, venitul mediu (income - trad.) este la 120% faţă de media UE şi oraşul e şi mai bogat decât Roma“, îmi răspunde un actor important din HoReCa autohtonă la întrebarea legată de preţuri. Această retorică nu este singulară, mai multe voci afirmând că nivelul de trai din Capitală poate susţine preţurile actuale.