ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Ioan Gheorghiu, Amundi AM: Piaţa a luat-o înaintea economiei reale. Scenariul central este de tip „şoarecele şi pisica“, deci fără consecinţe grave, dar nici cu relaxare geopolitică

♦ Inflaţia s-ar menţine pe viitor la niveluri ridicate, iar economia s-ar confrunta cu un ritm încet de creştere ♦ Aprecierea pieţelor poate veni şi pe fondul fricii investitorilor de a pierde oportunităţi.

Printre scenariile luate în considerare pentru perioada viitoare de către Amundi Asset Management, cel mai mare manager de active din Europa, respectiv aproape două tri­lioane de euro, cel cu cea mai mare proba­bi­litate indică o continuare a statu-quo-ului, în care ritmul inflaţionist şi economia se menţin la nivelurile actuale, spune Ioan Gheorghiu, deputy manager al administrato­rului de investiţii. „Scenariul central, cu pro­ba­bi­litate de 65-70%, seamănă cu scenariul în care ne aflăm – un mediu inflaţionist puter­nic, un război în Ucraina care nici nu escala­dează, dar nici nu se termină. Adică un fel de «şoare­cele şi pisica», fără consecinţe grave, dar nici cu relaxarea geopolitică pe care ne-am dori-o. Deci inflaţie destul de puter­nică, cu scădere scurtă a preţurilor din energie şi ale unor soft commodities, în special la cereale, o creştere economică încetinită, explică reprezentantul Amundi. Estimările arată, de asemenea, către o aterizare uşoară a economiei în T3-T4 şi chiar o mică recesiune la începutul lui 2024.

Investitorii se uită între timp cu interes la activele din industria dedicată schimbărilor climatice, deci investiţii legate direct de decarbonizare, notând în acest sens numărul mare de iniţiative la nivel politic.

Una dintre necunoscute rămâne însă şomajul, deşi deocamdată analiştii nu observă semne de accelerare semnificativă, chiar dacă băncile centrale şi-ar dori pe termen scurt o astfel de creştere.

„Avem această teză că piaţa a cam luat-o înaintea economiei reale, în special în cazul pieţei americane, care e mai scumpă decât celelalte pieţe, dar am văzut că şi piaţa europeană a bătut noi maxime în condiţiile unui mediu economic nu foarte bun. Investitorii sunt uneori prea optimişti şi alteori prea pesimişti. De fapt, asta dă volatilitatea în piaţă“, continuă Ioan Gheorghiu.

Datorită lichidităţii şi economiilor acumulate în perioada post-pandemie, condiţiile din pieţele financiare rămân relativ bune, iar economiile rămân susţinute de consum pe fondul seriilor de majorări ale ratelor dobânzilor, argumentează reprezentantul Amundi AM.

„Anumiţi parametri din economie, de tip leading, ne dau oarecare semne de recesiune, în special în zona câştigurilor companiilor, deci nu recesiune efectiv economică. Investitorii sunt conştienţi că dacă nu se cuplează cu banii lor de active cu potenţial de apreciere prin inflaţie într-un viitor mediu sau îndepărtat, practic vor pierde pe termen lung. Deci cumva putem asista şi la o apreciere a pieţelor pe fondul fricii de a pierde oportunităţi viitoare“, mai spune el.

Emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi poate fi urmărită de luni până vineri, de la 09:30, pe zf.ro şi paginile de YouTube şi Facebook ale Ziarului Financiar. Podcastul este transmis pe platforma Spotify.

Alte declaraţii ale lui Ioan Gheorghiu:

Cel mai mare potenţial îl vedem în bunuri de larg consum, îngrijire medicală/sănătate, datorită mecanismelor de transmisie uşoare ale preţurilor către consumatori. Ne uităm la sectorul industrial, acolo unde companiile interacţionează între ele şi-şi pot impune între ele preţuri noi, cât şi la mărfuri dure (hard commodities). Deci tot ce înseamnă economie reală – acestea sunt cele patru sectoare la care ne gândim. Prin contrast, avem subalocare pe ciclice de consum, industria de lux, growth, tech.

Vedem că inflaţia principală, de tip core, este foarte lipicioasă, chiar în contextul unor scăderi semnificative ale preţului petrolului de la începutul anului şi altor componente din pieţele de energie. Tot avem în toată lumea, nu numai reminiscenţe, ci chiar o accelerare a inflaţiei. Politica monetară e o sumă de decizii. Unele decizii sunt legate de cadrul macro, altele sunt legate de politică, altele de în ce măsură reverberează în pieţele financiare. Nu putem spune câte creşteri vor mai fi şi cu ce procent, dacă va fi cu 0,5%-0,75%.

Dacă inflaţia se menţine atât de lipicioasă, probabil că o să mai avem creşteri până spre sfârşitul T2 sau chiar în mijlocul T3, când probabil vom vedea în ce măsură creşterea de dobândă de până acum îşi va face efectul şi în ce măsură mediul financiar va fi afectat sau va rezista.

Până acum am rezistat destul de bine acestor creşteri de dobândă, deci ratele terminale pot fi aproape. De aici e şi o decizie cumva politică, nu neapărat o decizie macroeconomică, dar la cum arată inflaţia, încă nu suntem pe traseul dorit de decidenţii de politică monetară.

Banca Centrală Europeană, Banca Angliei, Banca Japoniei, care are un alt mecanism de control asupra curbei randamentelor pe obligaţiuni din piaţă, sunt în urma Rezervei Federale. Investitorii anticipează ca celelalte bănci centrale, în dorinţa de a ajunge din urmă Fed, dar şi de a stăvili inflaţia, au de făcut ceva mai mulţi paşi. Aici mă refer în special la BCE.

Bondurile au avut un raliu impresionant în perioada asta de zguduială în sectorul financiar-bancar. Deci în sfârşit am văzut că şi-au reluat funcţia de amortizor şi protecţia unui portofoliu în cazul unui şoc financiar. în principal a fost un raliu tactic uriaş. Au protejat portofoliul investitorilor. Sunt atractive în continuare pe termen mediu poate că nu mai sunt atât de atractive cum erau la începutul anului. începând cu octombrie-noiembrie anul trecut, teza noastră la Amundi este că „bonds are back“.

Credit Suisse impactează negativ sectorul bancar, dar nu reprezintă o contagiune globală. Nu este o lebădă neagră.

Vor fi nişte replieri pe partea de profitabilitate în sectorul energetic, pentru că preţurile au scăzut semnificativ faţă de anul trecut. într-un fel, ne bucură, pentru că vor avea un impact mai redus în inflaţie.