Analiză ZF. Big Mac Index, un indicator bun şi pentru inflaţie, nu doar pentru puterea de cumpărare? Preţul unui sendviş Big Mac de la McDonald’s a ajuns 12,3 lei la începutul lui 2023, cu 16% mai mult decât în urmă cu un an. Faţă de ianuarie 2019, scumpirea e de 32%. Câţi Big Mac poţi cumpăra dintr-un salariu mediu comparativ cu ţările din regiune?

♦ Indexul Big Mac, lansat de publicaţia The Economist acum mai bine de trei decenii, compară preţul acestui produs fanion în reţeaua de restaurante McDonald’s în câteva zeci de ţări diferite din lume ♦ Analiza ilustrează astfel diferenţele dintre puterea de cumpărare dintre state şi arată dacă monedele acestor ţări sunt subevaluate sau supraevaluate în raport cu dolarul american ♦ În contextul actual al inflaţiei record, indexul este un bun indicator şi pentru scumpiri.

Un sendviş Big Mac costa la începutul acestui an în România 12,3 lei, cu 16% mai mult decât în ianuarie 2022, potrivit publicaţiei The Economist, care analizează de mai bine de 30 de ani preţul acestui produs fanion în reţeaua de restaurante de tip fast-food McDonald’s.

Creşterea preţului pentru Big Mac este în linie cu inflaţia generală din România, care a fost de puţin peste 15% în ianuarie 2023. De altfel, piaţa locală este una dintre pieţele cu cel mai ridicat nivel al inflaţiei din Europa, alături de cele mai multe state din regiune. Mai exact, ţările din estul şi centrul Bătrânului Continent, cele poziţionate geo­grafic în proximitatea războiului ruso-ucrainean, sunt lovite mai tare de scumpiri decât cele din Occident. Acest lucru este evident şi când este analizată evoluţia preţului unui Big Mac. În zona euro, într-un an (ianuarie 2022 - ianuarie 2023), scum­pirea este de 9,9%, versus 16% în cazul României, 37,5% în cazul Ungariei ori 26% în Polonia.

Diferenţele majore sunt şi când vine vorba de rata inflaţiei, de „doar“ 8,5% în zona euro, 18,4% în Polonia şi peste 25% în Ungaria.

Astfel, rezultă că Big Mac Index este un indicator bun şi pentru inflaţie, nu doar pentru puterea de cumpărare. Indexul Big Mac, lansat de publicaţia The Economist acum mai bine de trei decenii, compară preţul acestui produs fanion în reţeaua de restaurante McDonald’s în câteva zeci de ţări diferite din lume. Analiza ilustrează astfel diferenţele dintre puterea de cumpărare dintre state şi arată dacă monedele acestor ţări sunt subevaluate sau supraevaluate în raport cu dolarul american. Indicatorul are la bază teoria parităţii puterii de cumpărare, mai exact noţiunea că pe termen lung ratele de schimb valutar ar trebui să se îndrepte către acel nivel care ar egaliza preţurile unor produse şi servicii (în cazul acesta un burger) în două ţări, explicau anterior reprezentanţii The Economist.

În contextul actual al inflaţiei record, indexul este un bun indicator şi pentru scumpiri, iar exemplul României este concludent.

La începutul lui 2019, ultimul an de dinainte de pandemie, război şi inflaţie, preţul unui Big Mac era de 9,3 lei. Acea perioadă era una de efervescenţă în consum, iar inflaţia era doar un concept economic, cu această problemă lumea nu se mai confruntase de ceva vreme. Ba din contră, în pandemie Occidentul s-a confruntat cu deflaţie. În ceea ce priveşte România, lumea ia primăvara lui 2020 ca fiind punctul cel mai de jos al preţurilor. Datele Big Mac Index arată că, de fapt, din iulie 2018 (cele mai recente informaţii disponibile) încoace preţul pentru acest produs nu a scăzut niciodată. A crescut uşor la început, cu 10-20 bani, sau a stagnat vreme de un an, dar de scăzut nu a scăzut.

Totuşi, este evident că de la jumătatea lui 2021 preţurile au început să crească mai accelerat, pentru ca în 2022 să vină momentul „culminant“.

Astfel, un produs care în urmă cu doi ani era 9,9 lei, este astăzi cu 24,2% mai scump. Faţă de perioada de dinainte de pandemie, creşterea preţului e de 32%.

Chiar şi aşa, în România un Big Mac costă mai puţin decât în alte ţări. Mai mult, revenind la scopul iniţial al acestei analize, puterea de cumpărare e mai mare decât în regiune dacă analizăm doar acest sendviş care costă local 2,5 euro (12,3 lei), faţă de 3,5 euro în Ungaria sau chiar 4,2 euro în Cehia. Asta înseamnă că dintr-un salariu mediu net de 860 de euro, un român îşi permite 344 de Big Mac. Similar, dintr-un salariu mediu net lunar din ţara sa, un ungur nu poate cumpăra decât 286 de astfel de sendvişuri, iar un ceh 321.

Această situaţie este particulară dat fiind că de cele mai multe ori România este mai rău poziţionată decât alte ţări când vine vorba de preţuri şi de salarii. Mai exact, salariile sunt mult rămase în urmă, iar preţurile sunt, nu de puţine ori, apropiate ca nivel de Occident şi chiar superioare celor din regiune.

Pe plan local, McDonald’s este liderul pieţei de restaurante după cifrele din 2021 (cele mai recente date publice la nivel de întreaga industrie), cu afaceri de peste 1,1 mld. lei. McDonald’s a venit în România în anii ’90, deschizând prima unitate, cea de la parterul Unirea Shopping Center, în 1995. La momentul acela, numărul investitorilor străini era foarte mic. Mai bine de două decenii mai târziu, în 2016, americanii au decis să iasă şi să cedeze afacerea unui francizat.

Astăzi, reţeaua controlată de maltezii de la Premier Capital are peste 90 de unităţi.

În perioadele dificile din punct de vedere economic, afacerile operatorilor de fast-food cresc pentru că oamenii fac trecerea de la restaurantele a la carte către cele de tip quick service, mai ieftine. Aşa s-a întâmplat şi în criza financiară anterioară. Însă, în vremuri de inflaţie record, oamenii se uită şi la cum evoluează preţurile în acest tip de restaurante. Astfel, rămâne de văzut în ce măsură operatorii fast-food vor ieşi, din nou, câştigători.