Fitch a îmbunătăţit perspectiva de rating de ţară pentru România de la „negativ” la „stabil”. Consecinţe pentru dobânzile la care statul se împrumută

Autori: Răzvan Botea , Iulian Anghel 28.03.2023

Este prima modificare pozitivă din 2020 încoace, dar România rămâne încă pe ultima treaptă recomandată investiţiilor ♦ Fitch a îmbunănăţit perspectiva, nu ratingul. Pentru îmbunăţirea ratingului trebuie ca deficitele ţării – bugetar şi de cont curent - să scadă substanţial.

România a avut anul trecut un deficit bu­getar de 80 mld. lei (16 mld. euro), adică 5,68% din PIB, faţă de 6,73% din PIB cu un an înainte. Deficitul de cont curent a fost, în 2022, de 26,5mld. euro adică 8,2% din PIB. Da­toria publică a fost, la finalul anului tre­cut, de 667,3 miliarde de lei (133,4 mld. euro). Doar pentru plata ratelor la datoria publică, bugetul a cheltuit, în 2022, 2% din PIB, adică 29 de miliarde de lei (5,8 mld. euro). Rata pentru plata datoriei publice a ajuns să fie aproape de nivelul  investiţiilor statului (cheltuieli de capital) care au însemnat, în 2022, 2,8% din PIB. Jumătate din datoria statului este în monedă străină. Pieţele, care nu au nici mamă nici tată, se uită la astfel de cifre.

România se împrumută pe pieţele externe la dobânzi medii de 7%, la împrumuturile pe zece ani. Când, în criza trecută, Italia se împrumuta la 7% lumea economiştilor spune că Italia va intra în faliment, pentru că o dobândă de 7% este imposibil de plătit. Italia a rezistat cu ajutorul UE. Iată că România plăteşte azi dobânzi la 7%, dar cu ce preţ? Cu preţul a 5 miliarde de euro plătit anual doar pentru dobânzi.

Agenţia americană de evaluare financiară Fitch a îmbunătăţit perspectiva de rating de ţară pentru România de la „negativ” la „stabil”. Dar nu şi ratingul care ar face posibilă o situaţie mai bună pe piaţa împrumuturilor.

„Decizia Fitch Ratings reprezintă o dovadă a recunoaşterii internaţio­nale a agendei Guvernului României pentru a asigura consolidarea fiscal-bugetară şi confirmarea că măsurile deja adoptate au fost cele corecte, necesare pentru ţara noastră şi extrem de aşteptate de către toţi partenerii noştri externi. Totodată, trebuie remarcate şi estimările pozitive ale agenţiei referitoare la potenţialul de creştere economică a României pe termen mediu”, se laudă ministrul finanţelor Adrian Câciu.

Economiştii neafiliaţi statului spun că decizia Fitch este o veste bună, dar că asta nu înseamnă că problemele de finanţare ale statului au dispărut.

Adrian Codirlaşu, vice­preşedintele CFA România: „Este o veste bună, pentru că perspectiva a mers către pozitiv. Fitch aşteaptă ca ratingul să rămână la acest nivel, deci nu se mai aşteaptă la o scădere. Ratingul rămâne acelaşi, anticipaţiile sunt că ratingul să rămână acelaşi. Efectele (pentru dobînzile la împrumuturi – n. red.) sunt spre zero. Fitch spune că sistemul bancar este un pilon de stabilitate în economia românească şi este solid, şi mai spune că, fiind în procedura de deficit excesiv, cumva suntem limitaţi să facem deficite. Economia a crescut robust anul trecut (4,8% -n red.). Practic, economia României a fost rezilientă. Scăderea deficitelor gemene ar putea fi factori care contribuie la creşterea ratingului.”

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank spune că evaluarea Fitch era de aşteptat” „Fitch avea un outlook negativ de mai bine de doi ani şi şi după metodologiile lor nu pot ţine o perioadă prea mare de timp fără să ia o decizie. Atunci eram în pandemie, perspectiva era destul de incertă. Sunt în continuare îngrijorări legate de deficitele gemene, dar nu ar mai fi fost motiv să ai outlook negativ când oricum ratingul este destul de scăzut. Dacă reuşim să livrăm consolidare bugetară se poate aştepta şi îmbunătăţirea ratingului. Decizia era aşteptat, era singură agenţia de rating care avea outlook negativ, nu avea nicio justificare. Nu este o perspectivă de înrăutăţire, ci una de îmbunătăţire.

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvaia „Fitch a îmbunătăţit perspectiva de rating a României de la negativă la stabilă, pe fondul gradului ridicat de rezistenţă la consecinţele evenimentelor din Ucraina, consolidării finanţelor publice (inclusiv perspectivele de stabilizare a raportului datorie publică/PIB la un nivel inferior celui din ţările din categoria BBB pe termen mediu) şi influxurilor de capital (investiţii străine directe şi fonduri europene).”

Ce spune Fitch: datoria publică raportată la PIB s-a stabilizat la 49% în 2021-2022 şi deficitul bugetar va scădea, dar mai puţin decât se aşteaptă guvernul. Economia României va creşte cu 2,3% în 2023.

„Datoria publică raportată la PIB s-a stabilizat la aproape 49% din PIB în 2021-2022 şi preconizăm că va rămâne în mare parte constantă pe termen mediu în scenariul nostru de bază, sub mediana actuală „BBB” de 56%”, notează economiştii Fitch.

„Creşterea nominală puternică a economiei, parţial datorată redresării economice şi parţial datorită deflatorului ridicat al PIB (inflaţiei – n. red.), şi reformele din ultimii ani, care au atenuat rigidităţile fiscale şi au sporit capacitatea de creştere a veniturilor, vor compensa deficitele bugetare relativ mari”, adaugă ei.

Fitch mai estimează că deficitul bugetar în 2022 s-a închis la aproxi­mativ 6,3% din PIB. Proiecţiile fiscale ale Fitch sunt puţin peste cele oficiale, cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB în 2023 (faţă de 4,4% - proiecţia guvernului) şi 4% în 2024, faţă de 3% din PIB – proiecţia guvernului.

„Ne aşteptăm ca reducerea deficitului bugetar să rezulte din venituri mai mari susţinute de reformele fiscale, în timp ce raportul cheltuieli/PIB va rămâne stabil.”

În aprilie 2020, agenţia de rating păstra ratingul de ţară al României, dar înrăutăţea perspectiva, pe fondul crizei Covid şi al efectelor pe care le poate avea în finanţele publice. Perspectiva negativă a fost menţinută până la anunţul Fitch din această seară.