Ediţie specială ZF Live. Ce au spus speakerii de la evenimentul Microsoft Envision România: Cetăţenii vor ca statul să se digitalizeze, au alte aşteptări faţă de acum 5 ani, iar PNRR este o oportunitate enormă

Autor: Ramona Cornea 30.03.2023

„PNRR este o oportunitate reală de a accelera transformarea digitală a guvernului şi cred că ar trebui să se accelereze aceste proiecte pentru a aduce beneficiile cât mai rapid cu putinţă.“

Cetăţenii au văzut ce poate face tehnologia pentru ei în ultimii ani şi se aşteaptă ca guvernele să se digitalizeze pentru a le oferi servicii mai bune şi acces la date fără birocraţie, astfel că fondurile disponibile prin programele de redresare şi rezilienţă din Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate unică pentru sectorul public să se digitalizeze, au spus invitaţii din cadrul unei ediţii speciale a emisiunii ZF Live, transmise de Ziarul Financiar de la evenimentul Microsoft Envision România.

„Cred că nu este vorba doar de România, ci şi în Europa şi în întreaga lume cetăţenii au aşteptări diferite faţă de cele pe care le aveau chiar şi acum cinci ani. Viaţa ta privată şi profesională sunt transformate digital, astfel că aştepţi aceleaşi lucruri şi de la sectorul public. Ei ştiu că sectorul public este capabil de o astfel de transformare pentru că au văzut ce s-a întâmplat în timpul pandemiei şi aşa au ajuns la aceste aşteptări“, a spus Dave Sloan, CTO şi global market development, WWPS în cadrul Microsoft.

„PNRR este o oportunitate reală de a accelera transformarea digitală a guvernului şi cred că ar trebui să se accelereze aceste proiecte pentru a aduce beneficiile cât mai rapid cu putinţă.“

„Credem că prin parteneriatul dintre sectorul public şi companiile private putem să ajutăm economia locală pentru a aduce inovare şi creştere economică. Fondurile din PNRR sunt în centrul acestui efort“, a punctat şi Michelle Simmons, general manager, CEE Multi Country, Microsoft.

„Cred că sunt câteva teme evidente şi, în acelaşi timp, comune. Prima are de-a face cu creşterea serviciilor pentru cetăţeni. Este atât o provocare, cât şi o oportunitate, în sensul că toate guvernele caută metode prin care să îmbunătăţească capabilităţile de a comunica mai bine cu cetăţenii lor, să aducă servicii valoroase. Al doilea punct important care a crescut semnifcativ în timpul anului trecut are de-a face cu creşterea rezilienţei guvernelor şi naţiunilor în sensul securităţii cibernetice, dar şi din punctul de vedere al capacităţii de a proteja cetăţenii şi mediile de dezastre naturale. Cadrul de rezilienţă prin care operează guvernele este o temă cheie, o provocare şi o oportunitate mare pentru viitor“, a spus şi Chrysafidis Evangelos, CEE Public Sector Lead, Microsoft.

„În PNRR sunt anumite axe unde vor veni foarte mulţi bani, miliarde de euro. Asta înseamnă că companiile din sectorul public, instituţiile mari, centralizate şi descentralizate vor merge în digital, vor crea cât mai multe date şi atunci există un potenţial extraordinar de mare de atac al a teroriştilor cibernetici“, a punctat şi Dan Popa, Regional Sales Manager SEE, Veeam.

O zonă de importanţă rămâne şi cea a securităţii cibernetice, a spus Florin Popa, business to business director al Orange, liderul pieţei locale de telecom. „Următorul trend -  securitatea cibernetică rămâne pe agenda celor mai multor companii cu care discutăm. Nivelul de sofisticare a atacurilor şi faptul că nicio companie, indiferent de mărimea ei sau de domeniu de activitate nu este în afara riscului a făcut ca acest subiect să fie primul pe agenda partenerilor şi a clienţilor cu care discutăm. Migrarea către cloud vedem că rămâne un trend foarte important pe agenda tuturor companiilor, ca şi aducerea soluţiilor de tip cloud hibrid mult mai aproape de nevoile clienţilor.“

„Cu siguranţă că pandemia a accelerat o serie de iniţiative pe care companiile, din diverse motive, le plasau tot timpul pe locul al doilea. Depinde foarte mult de segmentele de piaţă. Dacă ne uităm la start-up-uri, acolo este clar că start-up-urile pleacă direct către o zonă tehnologică, sunt obişnuiţi cu abonamente, înglobează uşor costurile cu cloudul în serviciile sau produsele pe care le vând. În zona IMM-urilor a accelerat tranziţia către digitalizare şi din tot portofoliu nostru de clienţi, avem undeva la 160 de clienţi în momentul de faţă, nu există unul care să nu folosească servicii de tip cloud“, a declarat Răzvan Ene, general manager, Crayon.

 

Ce au mai declarat invitaţii în ediţia specială a emisiunii ZF Live

 

Michelle Simmons, general manager, CEE Multi Country, Microsoft

Suntem într-un nou mediu azi. După câţiva ani de COVID-19, cred că ne aşteptam cu toţii să avem stabilitate, dar acum ne confruntăm cu noi provocări: geopolitice, economice, ceea ce creează o oportunitate pentru tehnologie să aibă un efect semnificativ. Vedem clienţi care au nevoie să facă mai multe cu mai puţin, adică încearcă să taie din costuri, dar şi că încearcă să inoveze, să ajungă pe piaţă mai repede, să aibă un randament al investiţiilor mai bun din tehnologie.

De asemenea, vedem că factorii de decizie, directorii generali din Europa sunt foarte optimişti cu privire la abilităţile lor de a face faţă acestor vremuri provocatoare prin tehnologie. Există un studiu recent al PwC despre economie şi mediul din piaţă, iar 74% dintre directorii generali din Europa Centrală au spus că sunt optimişti cu privire la abilităţile lor de a trece prin aceste schimbări prin intermediul tehnologiei, să adreseze chestiuni precum productivitatea, eficienţa în operaţiuni, precum şi inovaţia.

Microsoft a făcut un studiu în regiune, în 11 ţări din Europa Centrală şi patru ţări din Europa de Vest pentru a înţelege ce se întâmplă din perspectiva adoptării tehnologiilor. Am descoperit că ţările care adoptă tehnologia şi inovaţia sunt mai productive şi mai competitive. Dacă ne uităm la România, există multe motive de mândrie, există un bazin de tehnologie foarte talentat, având în vedere că mai mult de o treime dintre studenţi sunt absolvenţi de domenii STEM, ceea ce este un nivel înalt. Creşterea PIB-ului de aici a fost semnificativă în ultimii 10 ani, astfel că este o platformă bună pentru tehnologie, există oportunităţi în sectorul public, în a ajuta guvernul să accelereze adoptarea de tehnologie. Deşi este un nivel bun de IMM-uri aici, ele adoptă tehnologiile într-un mod lent, deci este o oportunitate şi aici.

Microsoft şi Uipath au semnat un acord trilateral cu România şi Moldova. Scopul acelui acord este accelerarea transformării digitale în ambele guverne.

 

Florin Popa, business to business director, Orange România 

Piaţa de IT&C continuă să crească în acelaşi trend ca şi anii anteriori, adică mai accelerat decât creşterea economiei româneşti. Ultimele date pe care le-am văzut sunt cele publicate de Asociaţia Patronală a Industriei de IT (ANIS), care în noiembrie a publicat date de creştere în jur de 15% - 17% pentru piaţă, ceea ce arată că piaţa a crescut de trei ori mai rapid decât economia şi a atins o bornă importantă, cea de 9 miliarde de euro. Pe acest trend, estimările aceleiaşi asociaţii sunt că piaţa va ajunge în următorii doi ani să depăşească 12 miliarde de euro, ceea ce nu face decât să ne bucure şi să demonstreze, pe de altă parte, că această piaţă este un motor de creştere semnificativ pentru întreaga economie românească.

O să încep cu partea de conectivitate, care este cea mai apropiată de industria din care vin eu şi de compania pe care o reprezint, pentru că vedem o creştere accelerată a conexiunilor de tip IoT, mai ales de când în Europa au început în sfârşit să fie dezvoltate pe scară largă reţele de tip low power, dar mai ales 5G.

Vedem că se accelerează creşterea numărului de conexiuni şi am văzut o estimare a Asociaţiei Operatorilor Europeni care spunea că, dacă în 2021 erau aproximativ 200 de milioane de conexiuni de tip IoT în Europa, estimarea că anul viitor acesta se dublează, ajungând aproape de 400 de mil. Mai mult decât atât, până în 2030 era prevăzută o dublare din nou a acestui număr, ajungând spre 770-800 de milioane de conexiuni, ceea ce arată un trend mai mult decât accelerat, asta şi pentru că soluţiile şi tehnologiile care vin împreună cu acest tip de conexiuni permit companiilor să conecteze senzori, dispozitive care în trecut poate erau mai puţin accesibile ca preţ ,deci întregul ecosistem IoT se dezvoltă accelerat.

Un alt trend pe care îl vedem este inteligenţă artificială, care este ceva ce devine parte a majorităţii soluţiilor pe care foarte multe companii le lansează. Pot să dau un exemplu foarte aproape de ce facem noi, şi anume o soluţie de managementul vulnerabilităţi lor de reţea, vulnerabilităţilor de tip securitate cibernetică al reţelelor pe care l-am lansat de curând, unde inteligenţa artificială gestionează cantităţi foarte, foarte mari de date pe care altfel ne-ar fi foarte greu să le analizăm pentru a înţelege modele comportamentale, tipare ale atacurilor asupra infrastructurilor de reţea şi pentru a oferi soluţii de prevenţie. Deci inteligenţa artificială este deja parte din foarte, foarte multe soluţii pe care le vedem pe piaţă.

Pentru Orange este un subiect pe care-l reluăm după doi ani. Acum doi ani, tot pe aceeaşi scenă vorbeam despre potenţialul pe care reţelele de tip 5G îl aduc companiilor. Azi vin şi o să cumva anticipez câteva dintre lucrurile pe care o să le descriu pe scenă. Azi vin să arăt proiecte implementate atât la nivel internaţional de către colegii mei din grupul Orange, dar şi, mai important, la nivel local, soluţii care au la bază tehnologia 5G, atât pentru partea de comunicaţii, cât şi pentru partea de edge computing, ceea ce înseamnă că deja există companii nu doar în domeniu privat, ci şi în domeniu public, care folosesc 5G ca soluţie de comunicaţie pentru a-şi optimiza costurile sau pentru a-şi accelera veniturile, pentru a aduce angajaţilor mijloace pentru a fi mai eficienţi.

Azi am lansat la Iaşi un nou laborator 5G împreună cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, pe care îl deschidem atât mediului academic, cât şi mediului de afaceri. O să arătăm o soluţie de intersecţie inteligentă făcută în colaborare cu Continental Automotive, cu Universitatea Tehnică şi cu Primăria Iaşi.

 

Dave Sloan, CTO şi global market development, WWPS în cadrul Microsoft

Inteligenţa artificială îşi va face loc foarte curând în modul în care sectorul public îşi face treaba zilnic. Deja a început să-şi facă apariţia, dar va intra din ce în ce mai mult. Cred că în România avem nişte ţinte care nu necesită să ne ducem atât de departe cu imaginaţia pentru că sunt nişte oportunităţi de transformare pe care le putem considera comune, dar care sunt la dispoziţia sectorului public acum.

Pentru exemple ne putem uita fie în depărtare, la ţări precum Marea Britanie sau Singapore, fie în apropiere, la ţări precum Polonia sau Cehia. Acestea sunt ţări în care transformarea digitală şi-a găsit locul în serviciile oferite cetăţenilor, făcând lucrurile mai eficiente, mai uşor de accesat, mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.

Când le dăm absolvenţilor de facultate, tinerilor profesionişti sau celor recalificaţi aptitudini digitale înalte, ei vor să le folosească imediat la locul de muncă. Deci când le dăm aceste aptitudini digitale trebuie să ne asigurăm că ei au loc în sectorul public sau în societate unde să pună la lucru aceste aptitudini. Altfel, vom avea de-a face cu o „hemoragie a creierelor“, adică ei vor pleca în locuri unde vor putea să folosească aceste aptitudini.

Un lucru care s-a schimbat semnificativ în România este sistemul de reglementare, permisiunea explicită de a folosi hyperscale cloud pentru inovare face o diferenţă enormă.

 

Chrysafidis Evangelos, CEE Public Sector Lead, Microsoft

Din punctul meu de vedere, depinde şi de cum vor deveni guvernele facilitatori de ecosisteme. Aceste ecosisteme vor putea să impulsioneze economii, transformarea digitală, de la corporaţii mari până la start-upuri, iar ecosistemul start-upurilor  este tema pe care o vedem ca fiind cheia pentru toate guvernele din Europa Centrală şi de Est.

Cred că este important să definim anumite zone de importanţă mare pentru parteneriatele dintre entităţile private şi sectorul public. Sunt multe discuţii pentru implementarea noii generaţii de cloud guvernamental. Alte zone care sunt importante sunt cum producem inovarea şi cum lucrăm ca şi parteneri. Nu este vorba doar de o companie care lucrează cu guvernul, ci o multitudine de entităţi care pot lucra împreună pentru a produce rezultate substanţiale.

Este important ca fiecare jucător din piaţă să vină cu o valoarea bine definită. Valoarea pe care o poţi aduce într-o cooperare, fie că este vorba de resurse, experienţă, aceste lucruri trebuie să fie concrete.

Unul dintre exemple ar putea fi cel cu guvernul din Malta. O naţiune mică de 500.000 oameni care excelează la definirea cloud-ului hibrid guvernamental, care dezvoltă un centru de securitate operaţional cu cele mai recente tehnologii bazate pe experienţa Microsoft. Un alt exemplu este guvernul grec, care foloseşte puterea hyperscale cloud împreună cu ecosistemul local. Acesta este un exemplu bun a folosirii resurselor local, dar şi utilizarea resurselor europene din planul de redresare şi rezilienţă, care acum este disponibil în regiunea noastră şi este o oportunitate mare şi aici în România.

Una din provocările majore în sectorul public este lipsa abilităţilor de a ghida organizaţiile spre transformare. Noi ne concentrăm pe aceste lucruri pentru ţări precum Polonia, Republica Cehă şi aici în România.

 

Dan Popa, Regional Sales Manager SEE, Veeam

Noi suntem un parteneri tradiţional pentru pentru Microsoft. În mod evident, Microsoft Envision este un eveniment de referinţă în piaţa locală de IT şi poate şi chiar în regiune, în sud-estul Europei.

Dără doar şi poate, cea mai mare ameninţare în acest moment pentru orice companie din România şi din regiune este reprezentată de atacurile cibernetice maliţioase de tip extern, respectiv zona de atacuri ransomware. Observăm o creştere alarmantă a atacurilor ransomware în estul Europei şi în EMEA, dar şi în estul Europei, inclusiv în România, în 2021 versus 2022 a fost o creştere de 76%. Dacă ar fi să ne uităm pe falia Polonia-România şi ducându-ne până în zona Albaniei, deci în această parte de Europa de Est, aş spune că este mult - mult mai accentuată. Fără discuţie, este cea mai mare problemă care ne întâlnim în această perioadă.

 Dacă până în urmă cu doi ani de zile, în medie o companie pierdea undeva între 3%, maximum 5% dintre date erau capabili să recuperez aceste date în perioada unui an, iată că acum cu atacurile acestea de tip ransomware pot pierde 100% din date şi să dea faliment. Deci este o mare mare problemă.

Patru din cinci companii au fost atacate anul trecut, au fost supuse unui atac de tip ransomware. Dintre cele atacate, doar 19%, deci aproape doi clienţi din 10 au reuşit să recupereze datele fără să plătească taxa de ransomware şi 33, deci trei din 10 companii au plătit şi n-au recuperat datele. Este o mare problemă. Integral şi-au recuperat datele doar 5,5 clienţi din 10.

Este o mare problemă cu care ne confruntăm şi noi avem o abordare comprehensivă, este o discuţie foarte serioasă, facem foarte multă educaţie în această zonă de security, de zero trust. Rrebuie să ai un control total asupra ceea ce înseamnă recuperare a datelor, trebuie să ai toate datele acoperite cu capabilităţi de imutabilitate, să ai o monitorizare comprehensivă şi exhaustivă peste toată infrastructura încât în fiecare moment să ai alerte, să iei decizii de business fundamentate economic şi tehnic.

Sunt companii foarte mari în România care au fost atacate anul trecut de trei ori consecutiv, deci este o mare problemă. Şi atunci tu trebuie să ai capabilitate dacă-ţi este atacat server-ul de backup, pentru că şapte din 10 atacuri se concentrează în zona de server.

După perioada pandemică şi situaţia din Ucraina se observă o accelerare a digitalizării. Acest lucru înseamnă că volumul de date a crescut exponenţial. De asemenea, clienţii nu-şi mai ţin datele doar într-un data center, ci stau în multicloud, deci au o zonă hibridă şi atunci să ai operaţii manuale este foarte greu, consumă foarte mult timp. Noi propunem o automatizare a proceselor de recuperare a datelor în caz că atacul vine.

Raportul DESI al Uniunii Europene în ceea ce priveşte gradul de digitalizare al economiilor din statele spaţiului european reflectă că România este pe locul 27. Mai rău decât atât nu putem să fim, deci avem o oportunitate foarte mare în faţă, trebuie să privim partea pozitivă. Se observă o mişcare în această zonă de digitalizare, este absolut evident în sectorul public. În sectorul privat este mai accentuat, dar va veni şi în sectorul public.

Dacă datele nu sunt disponibile, nu pot să faci nimic, iar ca datele să fie disponibile ele trebuie protejate modern şi să ne adaptăm la noul context.

Observăm ţări mai avansate în zona de IT, de digitalizare decât noi şi chiar în atragerea fondurilor europene, cum ar fi Polonia şi Cehia, care au reuşit să atragă fonduri europene în special în zona industriilor de educaţie. Acestea sunt industrii care generează volume foarte mari de date şi au apărut foarte multe proiecte.

În ciuda situaţiei instabile din mai multe puncte de vedere, noi am avut anul trecut din nou un an extraordinar. Am crescut double digits, nu pot să dau o cifră exactă, dar este mult peste creşterea de la nivel global şi din Europa. Am avut nişte proiecte de transformare digitală şi de protecţia datelor în zona financiar-bancară şi zona de utilităţi, dar şi în zona de sector public. Şi anul care ne stă în faţă aduce oportunităţi şi proiecte foarte frumoase în zona de telecom, în zona financiar-bancară şi aşteptăm cu mare nerăbdare zona de sector public. 

Ne propunem să continuăm creşterea accelerată. Premisele pe care le avem ne determină să spunem că pe termen scurt şi mediu vom avea o creştere accelerată. Ne uităm şi în zona de a atrage resursă de cea mai bună calitate din piaţă. Proiecte sunt, avem un ecosistem de parteneri extrem de calificat. Vrem să educăm şi mai mult. 

 

Răzvan Ene, general manager, Crayon

Suntem pe un trend crescător de când am deschis businessul din România, în 2020, şi am avut creştere de două cifre în fiecare an, ceea ce se datorează echipei. Am deschis o nouă divizie de business care ne-a ajutat să ne consolidăm poziţia pe piaţă. Noi fiind tradiţionali în businessul direct, anul trecut am făcut un pariu şi am zis să valorificăm toate avantajele pe care parteneriatul cu Microsoft ni le oferă şi am început şi businessul indirect. Acest lucru s-a dovedit un succes. Colegii mei au reuşit să construiască o comunitate în jurul partenerilor revânzători şi ne bazăm foarte mult pe acest business în viitor.

În ceea ce priveşte businessul direct, ne-am consolidat prezenţa în eşalonul doi bancar. Premiul pe care Microsoft ni l-a acordat anul trecut ne-a dat siguranţa şi a validat faptul că suntem pe o strategie corectă, aliniată cu piaţa şi am creat parteneriate cu alţi vânzători de tehnologie care vin complementar peste ce facem noi tradiţional astfel încât potenţialul de creştere pe care îl vedem în anii următori este unul foarte mare.

Ca şi direcţii strategice în care vrem să investim sau să continuăm investiţia în perioada următoare este zona de cyber security, unde simţim o nevoie accelerată de ajutor către diverse companii pentru a trece cu succes peste atacurile care vin din diverse zone ale lumii, apoi no-code, low-code, De asemenea, am observat din discuţiile directe cu proprietarii de business căexistă o deschidere foarte mare în a eficientiza fluxurile interne de lucru şi există un potenţial foarte mare acolo. Bineînţeles, este şi big data.

Tradiţional, compania a plecat dintr-o zonă de cost optimization. În ultima vreme am investit foarte mult în zona de securitate. Compania are iarăşi o investiţie în spate de mai bine de 5 ani în centre de excelenţă pentru artificial intelligence şi machine learning, o piaţă pe care de abia o <<zgâriem>> în România. Nu suntem încă convinşi că mesajul nostru ajunge unde trebuie, dar cu insistenţă cu consider că în doi - trei ani de zile acolo vor fi foarte multe proiecte.