Conferinţa ZF Cum facem din România un stat Internet of Things (IoT). Achilleas Kanaris, CEO, Vodafone România: Implementarea Internet of Things poate aduce miliarde de euro în plus la PIB-ul României. Energia, transportul şi sănătatea sunt sectoarele în care IoT ar putea aduce un progres însemnat

Implementarea Internet of Things poate aduce miliarde de euro în plus la PIB-ul României, iar energia, transportul şi sănătatea sunt sectoarele în care IoT ar putea aduce un progres însemnat, este de părere Achilleas Kanaris, CEO al Vodafone România.

„Sunt multe estimări cu privire la potenţialul impact economic al IoT, eu cred că este la nivelul miliardelor de euro care se pot adăuga la Produsul Intern Brut al ţării. În ceea ce priveşte potenţialul, cred că depinde de unde vrem să ne concentrăm pentru că se poate vedea un impact în orice sector. Dacă ar fi să aleg, aş spune că energia, transportul şi sănătatea sunt cele în care aş vedea un progres însemnat şi în care IoT ar putea contribui la îmbunătăţirea unor probleme care există de mulţi ani. De aici aş începe. Avem nevoie de infrastructură, nu avem infrastructura de reţea acum pentru a susţine acest proces. Noi, operatorii, trebuie să facem partea noastră, dar trebuie să colaborăm cu statul pentru a debloca posibilitatea de a investi mai mult”, a declarat Achilleas Kanaris în cadrul conferinţei ZF Cum facem din România un stat Internet of Things (IoT)?

Ce a mai declarat Achilleas Kanaris în cadrul conferinţei:

• Am crescut businessul atât organic, cât şi anorganic. Portofoliul nostru de parteneriate se întinde pe tot globul.  Este un business imens, creşte cu o rată de două cifre în ultimii cinci ani şi într-un ritm accelerat. În România este un business care a pornit de la nivel scăzut şi a ajuns să aibă o importanţă din ce în ce mai mare pentru noi.

• În ceea ce priveşte impactul pe care Internet of Things ar putea să-l aibă în România, cred că IoT nu a avut o cotă echitabilă de concentrare până acum pe agenda publică de digitalizare a ţării. Dacă ne uităm la potenţial transformator al IoT, nu există un segment sau industrie care să nu aibă potenţial de schimbare ca urmare a conectivităţii, colectării datelor şi automatizării. De la industria sănătăţii, la energie, securitate cibernetică, nu există sector care să nu fie influenţat de IoT. Cred că trebuie să începem să vorbim despre asta din ce în ce mai mult.

• Înţelegerea IoT este limitată, iar responsabilitatea noastră este să arătăm ce s-a făcut în lume în această privinţă pentru a face lumea să înţeleagă procesul. Sunt şi reglementări pe care trebuie să le discutăm. Pentru mine, IoT este ceva ce trebuie să vină în prim-plan, este la fel de important precum inteligenţa artificială. Lipsa de cunoştinţe de pe această piaţă este la fel de evidentă ca cea despre inteligenţa artificială, dar este în regulă, noi de aceea suntem aici – să educăm piaţa atât noi, cât şi partenerii noştri.

• Vorbim despre rezultatele IoT, dar nu trebuie să pierdem din vedere necesarul, resursele pentru IoT, adică infrastructura de care este nevoie. Ceea ce deblochează IoT este ceea ce numim noi „adevărata 5G” şi am avansat mult în ultimele luni, fără să avem elementele de bază, fundamentale, deci acum începem să desfăşurăm investiţiile în 5G. Putem să deblocăm IoT doar dacă avem reţeaua 5G reală răspândită la nivel larg, iar noi suntem cu mult în urmă la acest aspect faţă de celelalte ţări europene. Astfel, trebuie să menţinem dialogul deschis pentru nivelul investiţiilor necesare pentru a ajunge la această răspândire este unul semnificativ: vorbim despre mai mult de 2 mld. euro în următorii ani. Astfel, ritmul în care vom dezvolta reţeaua 5G depinde de dialogul cu Ministerul Cercetării şi Inovării, care are un rol important în acest proces.

• IoT este abilitatea de a conecta mii de bunuri la o reţea pentru a genera foarte multe date care nu erau disponibile înainte, de a procesa acele date şi de a reacţiona la rezultatele procesării acelor date.   Acest lucru ne oferă o perspectivă mai profundă asupra modurilor în care se poate folosi această tehnologie în o serie de sectoare, precum cel de energie, unde poţi avea o radiografie a întregului sector pentru a înţelege dacă trebuie să intervii cu lucrări de prevenţie la reţea.

• În România am început să dezvoltăm IoT, dar suntem cu mult în urma altor pieţe europene şi cu foarte mult în urma pieţelor din SUA şi China. Cred că acest lucru este o consecinţă a reglementărilor, a lipsei de cunoaştere şi a infrastructurii, aspecte pe care trebuie să le depăşim. Infrastructura de acum nu poate suporta folosirea la scară largă a IoT. Ştim ce avem de făcut, dar nu este un impediment mic pe care trebuie să-l depăşim pentru a ajunge la o piaţă de masă pentru toată lumea.

• În ritmul în care se mişcă industria acum, ne va lua mulţi ani să avansăm. Suntem cu mult în urma celorlalte ţări din Europa şi în urma SUA în ceea ce priveşte tehnologia 5G, deci infrastructura este foarte importantă. Securitate cibernetică este şi ea importantă. Cred că nu ar trebui să tratăm IoT ca pe un pericol, ci ar trebui să ne uităm la oportunitate şi să avem un cadru de reglementare realist, care să ar impune standarde de talie mondială în ceea ce priveşte securitate cibernetică.

• România este la un punct de cotitură în ceea ce priveşte evoluţia sa digitală şi credem că vom vedea progrese semnificative în următorii cinci ani. Fondurile din PNRR impulsionează aceste progrese şi nevoia Guvernului de a se alinia la câteva jaloane ajută această accelerare. Este o călătorie pe care o începem împreună şi vom vedea unde vom ajunge, dar putem avea succes doar prin parteneriate. Întrebarea este cum ne alegem partenerii.

• În ceea ce priveşte impactul digitalizării în numărul de angajaţi din ţară, sunt în această industrie de 15 ani şi toată lumea spunea de la început că voi deveni redundant în câţiva ani. Astfel, cred că rezultatele din ultimii 20 de ani, ce s-a întâmplat cu locurile de muncă din tehnologie arată că nu este cazul de aşa ceva, că îmbunătăţirile tehnologice creează mai multe oportunităţi de locuri de muncă pentru oameni, numai că sunt joburi diferite. Este foarte important să avem un parteneriat cu Ministerul Cercetării pentru a schimba cadrul educaţional spre educaţia digitală. Dacă facem asta, cred că vom vedea o mai mare creştere a oportunităţilor de angajare pentru oamenii din România. Cred că materialul brut, capabilităţile intelectuale ale oamenilor din această ţară sunt uimitoare.