Conferinţa ZF/Liberty Galaţi Green Valley – noul pol de investiţii pentru viitor. România are un potenţial enorm pentru a deveni principalul producător de hidrogen din Europa iar Galaţiul s-ar putea afla în centrul acestui program dar este nevoie de un cadru politic stabil pentru încurajarea investiţiilor, de acces mai simplu la finanţare şi de colaborare

♦ Hidrogenul este cheia pentru decarbonizarea industriei iar la Galaţi se poate produce hidrogen verde ♦ Pentru sectorul siderugic există o schemă de ajutor de stat de 500 de mil. de euro care se va aplica începând cu noua guvernare ♦ Comisia Europeană are 3 miliarde de euro pentru finanţarea proiectelor care prevăd producerea de hidrogen.

Galaţi poate deveni un centru pentru dezvoltarea hidroge­nu­lui, un „Green Valley“ al Europei, dar este nevoie de un cadru politic stabil pentru în­cu­rajarea investiţiilor pentru această tran­ziţie, de acces mai simplu la finanţare şi de colaborare între oficiali ai guvernului, in­vestitori, furnizori şi clienţi. Decarbonizarea reprezintă calea spre crearea unei industrii sustenabile iar hidrogenul este cheia pentru această decarbonizare, au fost concluziile speakerilor de la conferinţa ZF/Li­berty Galaţi Green Valley - noul pol de inves­tiţii pentru viitor, organizată de ZF şi Liberty.

„România are un potenţial enorm de a deveni principalul producător de hidrogen din Europa, iar Galaţiul s-ar putea afla în cen­trul acestui program. Ne dorim să fim par­te inte­gran­tă a viitorului verde al Galaţiu­lui şi al co­mu­nităţii locale, motiv pentru care investim a­tât de mult în decarbonizarea plat­formei noas­tre industriale şi în susţinerea ora­şului (…)“, a spus Ajay Aggarwal, preşe­dintele pentru Eu­ro­pa al LIBERTY Steel Group, în cadrul con­fe­rinţei. Este însă ne­voie un cadru politic stabil pentru a încuraja investiţiile necesare pentru această tranziţie, de acces mai simplu şi rapid la finanţare şi de colaboare între reprezentanţi ai guvernului, investitori, furnizori şi clienţi.

Liberty Galaţi este cel mai mare produ­cător de oţel din România, cu 7.000 de anga­jaţi şi cu impact asupra altor 35.000 de locuri de muncă din întreaga economie, potrivit ofi­cialilor companiei. „Credem că decarboniza­rea reprezintă calea spre crearea unei indus­trii mai suste­nabile (...) Obiectivul nostru este de a avea o amprentă neutră de carbon până în 2030, pentru care am anunţat deja pro­gramul nos­tru ambiţios Greensteel, în valoare de 1 mi­li­ard de euro, care va reduce intensitatea car­bo­nului din producţia de la Galaţi cu peste 80%“, a spus Sandip Biswas, CEO, LIBER­TY Primary Steel & Mining şi chief invest­ment officer al GFG Alliance Group.

El a mai spus că hidrogenul este cheia pentru decarbonizarea industriei iar la Ga­laţi se poate produce hidrogen verde iar prin alimentarea unităţilor siderurgice în mod direct se evită problemele de depozitare şi transport. „Acesta este motivul pentru care ne concentrăm astăzi pe dezvoltarea Gala­ţiului într-un „Green Valley“.

Florin Spătaru, ministrul economiei, a spus că pentru sectorul siderugic există o schemă de ajutor de stat de 500 de milioane de euro care se va aplica începând cu noua gu­vernare. „În jurul acestui concept de hi­dro­gen se crează un adevărat lanţ de valoare care duce la dezvolta­rea zonei, care duce la crearea unor ecosisteme. Cifra de afaceri şi PIB-ul zonei va creşte substanţial. Galaţi -Brăila este un pol aproape de Dunăre, pu­tem să folosim Dunărea ca un canal de transport“, a mai adăugat el.

Dacă astăzi nu luăm măsurile corecte pen­tru a da drumul unor industrii care sunt cheie sau strategice, mâine poate să fie târ­ziu, este de părere Dan Nica, europarlamen­tar. „Comisia Europeană are 3 miliarde de euro pentru fi­nan­ţarea proiectelor care prevăd producerea de hidrogen. Săptămâna trecută a fost adoptat de către Comisia Eu­ropeană actul privind Hy­drogen Bank, un instrument care finanţează proiectele care vizează producţia hidrogenu­lui“, a mai precizat Nica. Mesajul principal este că se se întâmplă la Galaţi poate fi replicat şi în alte puncte din România, potrivit lui.

Conceptul de „hydrogen valley“ repre­zin­tă un ecosistem bine localizat la nivel geo­grafic în care sunt producători de hidrogen, utilizatori de hidrogen şi toată infrastructura care conec­tează zona de producţie, inclusiv partea de e­ner­gie electrică sau din alte surse, potrivit lui Ioan Iordache, director executiv Asociatia pen­tru Energia Hidrogenului din România. Hi­dro­genul verde este produs din surse de ener­gie regenerabilă, prin interme­diul electro­lizei apei, prin care se separă moleculele de apă în oxigen şi hidrogen, „Dacă până acum discutam de o industrie a hidrogenului captivă sectorului chimic, acum vedem că hidrogenul poate fi folosit materie primă în diferite industrii – producerea oţe­lului verde, în industria gazelor, în industria sticlei, în industria electronicelor, la răcirea generatoarelor“.

Este fezabil ca Galaţiul să devină un hub pentru hidrogen, dar sunt provocări cheie iar dezvoltarea energiei regenerabile ar trebui să înflorească în următorii câţiva ani, a spus Matthew Vogel, advisor for Renewable Energy Develoment, SIMEC.

„Cred că este o precondiţie pentru a creşte producţia de hidrogen şi, în multe moduri, dezvoltarea energiei regenerabile este un obiectiv de dezvoltare pe care ţara încă nu a livrat“, a precizat Vogel.

Galaţiul poate deveni una dintre cele mai importante „hydrogen valley“ la nivelul UE, dar, transformarea nu este legată doar de producţia de hidrogen ci şi de producţia de electricitate produsă din surse regene­rabile, de anumite schimbări tehnologice în ceea ce priveşte funcţionarea unor industrii, a precizat europarlamentarul Cristian Buşoi.

Florin Spătaru, ministrul economiei

► Trebuie să acţionăm acum, orice zi întârziere reprezintă o pierdere pentru economia românească, direcţiile strategice de dezvoltare trebuie să se reflecte în economia reală prin sprijinul pe care statul îl acordă.

► Ministerul Economiei şi guvernul au o reponsabilitate faţă de toată industria românească, auto, navală, discutăm despre viitorul şi stabilitatea pieţei unice europene, care se bazează pe oţel verde, pe România ca pol industrial şi furnizor de produse şi servicii care să susţină ambiţiile europene. Galaţiul este unul din polii industriali susţinuţi de combinatul siderurgic, care poate să genereze acest factor de multiplicare de patru până în 2040.

► Pentru sectorul siderugic avem o schemă de ajutor de stat de 500 mil. euro pe care o vom aplica începând cu noua guvernare. România dar şi întreaga piaţă europeană are nevoie de acest oţel verde. Industria are nevoie de scheme de ajutor de stat, implicarea statului în a susţine noile tehnologii, doar prin aceste investiţii putem ajunge la un grad de competitivitate care să ducă la un nivel de ambiţie pe care îl vedem la nivelul Comisiei Europene.

► Adoptarea strategiei hidrogenului e în formă finală, în dezbatere, într-o lună două vom putea adopta această strategie şi apoi să o finanţăm, să venim cu instrumente financiare.

► Avem resurse pe care va trebui să le exploatăm în beneficiul comunităţii şi al statului român. Având acest trecut industrial putem să dezvoltăm, avem nevoie de strategii şi politici publice, anunţam scheme de ajutor de stat pentru industrializare pe bază de licenţe, cumpărarea unor echipamente care pot acoperi deficitul de balanţă comercială, vorbim de scheme de ajutor de stat pentru sectoarele economice critice, de scheme de ajutor pentru industria chimică, pentru industria bateriilor.

► În jurul acestui concept de hidrogen se crează un adevărat lanţ de valoare care duce la dezvoltarea zonei. Galaţi -Brăila este un pol industrial, aproape de Dunăre, putem să folosim Dunărea ca un canal de transport. Sunt companii care se uită în zona Galaţiului să îşi creeze o bază de producţie aici.

Sandip Biswas, CEO, Primary Mining, Liberty Steel Group

► Aici, în regiunea Galaţi, putem produce hidrogen verde şi prin alimentarea unităţilor noastre siderurgice în mod direct putem evita problemele de depozitare şi transport. Acesta este motivul pentru care ne concentrăm astăzi pe dezvoltarea Galaţiului într-un „Green Valley“. Pentru a realiza acest obiectiv cu succes, vom avea nevoie de patru elemente principale. Hidrogenul trebuie dezvoltat la scară industrială şi avem deja un bun început cu proiectele de dezvoltare proiectate de noi, de oraş, de port şi de aeroportul din apropiere. În mod ideal, ar trebui să aprovizioneze mai multe sectoare - nu este vorba doar de oţel, ci şi de transport maritim, ciment, apărare şi aviaţie, printre multe altele. Trebuie să dezvolte lanţul valoric, de la producţie până la preluare. Aici putem integra totul, de la potenţial masiv de energie regenerabilă la cererea acumulată de către companiile care activează deja în regiune. Galaţiul este o zonă compactă, conectată şi are condiţiile favorabile pe care le-am menţionat.

► Avem nevoie de ajutor în ceea ce priveşte implementarea industrială a hidrogenului. Capitalul uman este vital. Cel de-al treilea pilon al Pactului Verde European se referă la dezvoltarea competenţelor umane pentru a realiza tranziţia. Noi acţionăm deja prin lansarea Academiei GREENSTEEL şi a Fundaţiei GFG aici, în România, pentru a pregăti angajaţii din industria siderurgică pentru viitor şi pentru a atrage tineri talentaţi într-o industrie nouă şi ecologică. Dar avem nevoie de mai multe astfel de iniţiative pentru a crea masa critică de specialişti tehnici necesari, pe măsură ce ne îndreptăm spre un viitor al hidrogenului verde, ecologic.

► Trebuie să reducem la jumătate nivelul emisiilor în acest deceniu şi să ajungem la un nivel net zero până în 2050, dacă vrem să limităm fenomenul încălzirii globale. Chiar şi atunci, va fi o misiune la limită. Dar această tranziţie reprezintă o provocare unică pentru industria noastră.

► Ambiţia noastră este de a fi neutri din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, nu până în 2050, ci până în 2030.

Ajay Aggarwal, preşedinte, Liberty Steel Europe

► România are un potenţial enorm de a deveni principalul producător de hidrogen din Europa, iar Galaţiul s-ar putea afla în centrul acestui program. Ne dorim să fim parte integrantă a viitorului verde al Galaţiului şi al comunităţii locale, motiv pentru care investim atât de mult în decarbonizarea platformei noastre industrial şi în susţinerea oraşului: de la sponsorizarea echipei de fotbal până la sprijinirea lucrărilor de pictură la biserica aflată pe terenul companiei

► Avem nevoie de un cadru politic stabil pentru a încuraja industria noastră să facă investiţiile masive necesare pentru tranziţia ecologică

► Avem nevoie de un acces mai rapid şi mai simplu la finanţare. Există o mare varietate de fonduri pentru care industria românească poate aplica - de la Fondul de modernizare la Fondul de Tranziţie Justă, dar este esenţial pentru companii, precum LIBERTY Galaţi, să poată accesa efectiv aceste fonduri în mod eficient.

► Guvernul, sprijinit de Uniunea Europeană, trebuie să asigure aprovizionarea cu energie verde, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să fie abundentă, sigură şi la preţuri accesibile şi să ajute industria să abordeze eficient criza energetică

► Am anunţat deja un program ambiţios GREENSTEEL, în valoare de aproximativ 1 miliard de euro, care va reduce intensitatea carbonului din producţia de la Galaţi la aproximativ 0,3 tone pe tona de oţel produs. Acest lucru reprezintă în sine o reducere de peste 80%.

► Putem avea chiar aici, la Galaţi, toată energia regenerabilă de care avem nevoie pentru a produce hidrogen verde, pentru a produce fierul şi oţelul verde pe care clienţii şi comunităţile noastre le solicită.

Dar nu putem face totul de unii singuri - trebuie să fie un efort comun al guvernului, al investitorilor, al producătorilor şi al clienţilor, care să colaboreze pentru a proteja planeta

Dan Nica, MEP, Parlamentul European

► Comisia Europeană are 3 miliarde de euro pentru finanţarea proiectelor care prevăd producerea de hidrogen. Săptămâna trecută a fost adoptat de către Comisia Europeană actul privind Hydrogen Bank, un instrument care finanţează proiectele care vizează producţia hidrogenului.

► Liberty Galaţi deja se pregăteşte o tranziţie liniară către oţelul verde. Compania a înţeles că nu va mai putea să utilizeze foarte mult timp gaz sau nu în cantităţile de azi. În plus, ştie că şi zona de energie ar putea să devină problematică, de aceea se pregăteşte pentru tranziţia şi direcţia stabilite de Uniunea Europeană, care înseamnă să produci oţel curat (verde), care înseamnă să elimini utilizarea gazelor de la furnal şi să le înlocuieşti cu hidrogen, de exemplu.

► Consider că cea mai mare unitate de producţie a oţelului din centrul şi estul Europei, Liberty Galaţi, se află pe lista de priorităţi a Comisiei Europene, aşa cum sunt toate companiile care activează în industriile numite energointensive. Ceea ce s-a întâmplat în 2022, când 40 de milioane de tone de capacitate în industria oţelului au fost închise, reprezintă un fenomen care nu este ireversibil. Dimpotrivă, se doreşte reversibilitatea acestui fenomen. La fel, şi pentru industria aluminiului, a cimentului, industria chimică, cea a îngrăşamintelor, cu scheme care să-i sprijine pe toţi cei care au nevoie să producă în condiţii de consum mare.

► Dacă pui banii unde trebuie, apar şi beneficiile pe termen mediu şi lung. Noi nu am mai vorbi acum de o industrie IT puternică, dacă nu existau facilităţile implementate în 2000. Ulterior, toţi cei care au venit să investească au considerat lucrul acesta un mare plus. În domeniul hidrogenului banii vor fi daţi pentru cei care care produc hidrogen. Finanţări pe 15 ani. Cei care sunt în faţă vor primi cele mai mari fonduri.

► România are 16 din cele 31 de materiale catalogate la nivelul Uniunii Europene drept critice şi strategice.

► Dacă astăzi nu luăm măsurile corecte pentru a da drumul unor industrii care sunt cheie sau strategice, mâine poate să fie târziu.

Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet

► Strategia pe infrastructura feroviară până în 2025 prevede reabilitarea a 6.000 de km de cale ferată, modernizarea este o poveste care a început în anul 2000 cu programul de cale ferată dar multe proiecte sunt întârziate.

► Trebuie reparat tot ce s-a stricat apoi este nevoie de modernizarea principalelor coridoare, ca transportul feroviar să devină atractiv pe mărfuri şi pasageri.

► A treia direcţie este implementarea de soluţii moderne, combustibili alternativi, hidrogenul este combustibilul viitorului.

► În prezent sub 40% din reţeaua feroviară este electrificată în România. De aceea utilizarea hidrogenului este viitorul iar proiectele care prevăd utilizarea hidrogenului trebuie să fie prioritizate.

► La o tonă de mărfuri transportate pe fervoiar sunt 5,5 tone transportate în sistemul rutier dar până în 2030 circa 30% din mărfurile din transportul rutier trebuie să fie transferate către feroviar sau naval. Această dublare de trafic este imposibil de făcut acum datorită lipsei de echipamente, a vagoanelor şi locomotivelor, nu avem forţă de muncă, nu avem o politică de susţinere a producătorilor de material rulant, de încurajarea a utilizării transporturilor combinate.

► Meseriile din transportul feroviar nu sunt deloc atractive, deşi la noi un mecanic de locomotivă, care se formează câştigă 2000 de euro net lunar, dar lumea preferă IT-ul. Ar fi nevoie de investiţii de 40 de miliarde de euro investiţii în infrastrucrua feroviară.

► Va trebui să avem o infrastructură feroviară mai bună, datorită targeturilor de la UE, ele sunt fixate ca ţinte deci se vor realiza, vom avea o infrastructură feroviară mai bună peste 10 ani, dacă ne propunem vom realiza acest lucru. Astăzi industria nu are soluţii de utilizare a hidrogenului, participarea noastră la acest proiect e importantă, să vedem cum putem transforma locomotivele care consumă motorină în locomotive care consumă hidrogen, este un proces laborios iar complicată este partea de omologare a acestor soluţii.

Doru Avramescu, reprezentant Grampet, hydrogen valley Galaţi şi CEO Roserv Green Energy

► Aş vrea să vedem în afară de resursa care există în Galaţi, consum local există, produc­ţie există, dar în afara de asta aş vrea să ne uităm la ceilalţi factori fără de care proiectele de hidrogen verde nu pot merge mai departe, s-a discutat de implicarea autorităţilor, de dorinţa de veni alături a mediului academic, de tot ce poate crea un proiect de succes la finalul lui

► Este foarte greu să coagulezi aceste forţe să le aduci în aceeaşi scenă şi să clădească un proiect.

► Doar dacă ne uităm la partea strict economică nu rezolvăm proiectul, toate trebuie puse împreună. În România se produce hidrogen de aproape 100 de ani şi noi avem ştiinţa asta, diferenţa între hidrogenul gri şi cel verde este una singură, nu este poluant hidrogenul verde, cei care cred în hidrogenul verde sunt cei care cred în copiii şi nepoţii lor

► Această tranziţie de care vorbim toţi va fi o tranziţie completă şi complexă, toate la un loc şi nu doar strict teoretic, trebuie să trecem la practică.

► Poate să fie o provocare culturală să pui la masa atâţia oameni să facă parte din proiect, şocul ar fi putut să fie să nu găsim acest limbaj comun

Ionuţ Pucheanu, primar, Galaţi

► Cred că putem vorbi de unul din cele mai importante proiecte: cele trei porturi din Galaţi vor fi transformate într-unul singur pentru o platformă multimodală. Nave de până în 15.000 de tone ar putea ajunge la Galaţi şi Brăila şi chiar ne-am putea transforma în poarta de intrare a UE, portul Galaţi ar putea să fie cel mai mare port de containere. Toate studiile arată că din China până la Galaţi putem vorbi de o rută comercială care să nu depăşească 14 zile, ceea ce ar fi un mare câştig din punct de vedere al timpului.

► Un container mai mult de 1400 de euro nu ar trebui să coste după terminarea acestor lucrări. Acest port nu este doar pe zona de containere, dar conectivitatea rutieră ar fi un mare avantaj şi nu în ultimul rând infrastructura feroviară.

► Avem două tipuri de cale de rulare, ecartamentul european cel mai îngust şi cel de sorginte sovietică mai larg, se poate face transbordarea pentru produsele ce intră în România dar şi odată cu reconstrucţia Ucrainei acest nod de la GalaţI să fie important. Vorbim de fonduri europene, proiecte semnate, în valoare totală de 100 de milioane de euro.

► Studiul de fezabilitate arată că s-ar genera 20.000 de locuri de muncă pe orizontală o dată cu dezvoltarea porturilor din Galaţi.

Adolf Aiello, director general adjunct al EUROFER, asociaţia producătorilor de oţel din Europa

► Pe termen scurt industria oţelului a fost afectată de turbulenţele de pe piaţa energiei, de creşterea preţurilor la energie, ce a afectat fabricile producătoare, dar pe termen lung evoluţia industriei depinde de cum va arăta piaţa energiei şi cu ce preţuri ne vom confrunta- sunt elemente importante pentru eficienţa sectorului.

► Reconstrucţia Ucrainei după război va avea un impact semnificativ in industria de oţel. Pe partea de cerere de oţel reconstruc­tia Ucrainei va fi un efort comun pen­tru industria europeană şi ucraineană, una din ţările care exportau oţel.

► Fabricile din zona Europei de Sud Est vor răspunde cererii pentru oţel pe termen lung şi ajuta la reconstrucţia Ucrainei după război. Cererea pentru oţel va depinde de evenimentele care vor avea loc pe timp lung.

► Acest sector este expus la competiţia globală, piaţa oţelului este influenţată de supracapacităţile din China. A doua provocare din industrie este decarbonizarea, acesta este un aspect la care industria şi-a luat un angajament, este timpul ca toţi stakeholderii să lucreze pentru a implementa aceste strategii.

Matthew Vogel, advisor for renewable energy development, SIMEC

► Trebuie să ne asigurăm că investitorii în regenerabile îşi duc investiţiile la capăt.

► Este fezabil ca Galaţiul să devină un hub pentru hidrogen, dar sunt provocări cheie şi cred că dezvoltarea energiei regenerabile trebuie să înflorească în următorii câţiva ani. Cred că este o precondiţie pentru a creşte producţia de hidrogen şi, în multe moduri, dezvoltarea energiei regenerabile este un obiectiv de dezvoltare pe care ţara încă nu a livrat.

► Cred că pentru ca România să îşi atingă ţintele 2030 de a ajunge la 34-35% regenerabile în mixul energetic asta înseamnă instalarea a circa 9-10 GW de energie regenerabilă. Şi asta nu include volumele masive care ar putea fi utilizate pentru producţia de hidrogen.

► Polonia a instalat în ultimii doi ani 8,7 GW de energie solară, iar Polonia este ţara cu care trebuie să se compare România, nu Bulgaria sau Serbia, ci Polonia. Cred că pentru România cifra este undeva la 400 MW, comparativ cu 8,7 GW.

► La preţurile de astăzi ale energiei, proiectele de energie regenerabile sunt bancabile. Ai putea spune chiar că sunt cea mai bancabilă investiţie din Europa astăzi.

Lara Tassan Zanin, head of group office in Romania, European Investment Bank (EIB)

► Vedem o pro­blemă la nivel de calificări şi aptitudini, am identificat o lipsă clară de forţă de muncă calificată disponibilă, mai ales în industria verde, iar aceasta este una dintre principalele bariere de investiţii în România. Suntem dedicaţi să fim vocali referitor la acest lucru pentru a deveni una dintre priorităţile guvernului în anii următori.

► Referitor la România, suntem în procesul de due dilligence pentru a sprijini tehnologia de furnale electrice în producţia de oţel verde şi, deşi există termeni de confidenţialitate, ne uităm la acest spaţiu atât pentru România, cât şi pentru Europa Centrală şi de Est.

► Ce face BEI pe oţel verde, într-adevăr rămânem dedicaţi să sprijinim tranziţia verde, inclusiv în acest sector important pentru Europa, iar la finalul anului 2022 am acordat un credit de 750 de milioane de euro pentru producătorul de oţel H2, care produce cu ajutorul hidrogenului verde. Proiectul va ajunge până în 2025 să producă 2,5 milioane de tone de oţel verde pe an, urmând să dubleze capacitatea până în 2030.

Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, country manager, OX2

► În România am intrat în urmă cu aproape doi ani, suntem deocamdată pe eolian, iar în portofoliu avem patru proiecte, aproa­pe 600 MW. Unul este într-o fază mai avansată, chiar unul din judeţul Galaţi, celelalte vin din spate, undeva anul viitor vor atinge această etapă în care să ajungă la ready-to-built şi la momentul în care să se poată începe construcţia.

► Deci cumva portofoliul geografic este împărţit jumătate în Constanţa şi jumătate în Galaţi-Brăila, cumva reflectând potenţialul celor două regiuni.

► Galaţi-Brăila este o regiune foarte bună de vânt, o regiune cu infrastructură bună, relativ aproape de Constanţa, deci transportul turbinelor va fi unul mai facil decât dacă ne gândim la Botoşani sau alte zone mai îndepărtate ale ţării. Clar sunt multe elemente care se încheagă şi vedem o colaborare foarte bună cu autorităţile

► Este din ce în ce mai greu să găsim proiecte care vin cu costuri de conectare reduse sau care să nu aibă costuri de întărire de reţea sau limitări ale puterii pe care o poţi evacua în sistem. Şi aceste limitări vin din acel motiv pe care îl ştie cam toată lumea, faptul că reţeaua va putea acomoda un număr limitat de capacităţi de energie regenerabile.

Frank Hajdinjak, vicepreşedinte Centrul Român de Energie

► Cum văd situaţia actuală? Cred că România este unul dintre campionii regionali când vine vorba despre energie regenerabilă, avem 4.500 MW instalaţi, chiar şi fără prosumatori, care joacă deja un rol important, şi vom atinge ţintele 2030 chiar mai devreme. Din acest punct de vedere sutem într-o formă foarte bună.

► Dacă te uiţi la dezvoltările din sectorul prosumatorilor, importanţa lui va creşte, suntem la 500 MW capacitate instalată şi până la finalul anului ajungem la 1 GW.

► Condiţiile sunt foarte bune pentru regiunea Galaţi în ceae ce priveşte energia regenerabilă, posibilităţile pentru eolian şi solar, deci suntem foarte aproape de Constanţa, unde avem în continuare unul dintre cele mai mari parcuri eoliene onshore din Europa, 600 MW la Fântânele, deci din acest punct de vedere cred că suntem într-o poziţie foarte bună.

► Dacă te uiţi la proiectele LIBERTY Galaţi privind decarbonizarea până în 2030 – şi doar LIBERTY are consumul unui mic oraş – cred că va fi un factor important pentru regiune şi va avea un impact asupra regiunii, asupra forţei de muncă, deci cred că este o etapă foarte bună pentru România şi în special pentru Galaţi.

Cristian Buşoi, MEP, Parlamentul European

► Galaţiul poate deveni una dintre cele mai importante hydrogen valleys la ni­velul UE. Sigur, trasformarea nu este legată doar de producţia de hidrogen. Vorbim şi de producţia de electricitate produsă din surse regenerabile, de anumite schimbări tehnologice în ceea ce priveşte funcţionarea unor industrii, inclusiv din zona Galaţi. În mod special, pentru hidrogen, aceasta este zona care ar trebui să fie cea mai importantă în ceea ce priveşte producţia de hidrogen.

► Tot ceea ce se va produce va putea fi consumat aici, şi va putea genera o valoarea adăugată importantă în această zonă.

► La nivel european, după 2020, când s-a publicat strategia privind hidrogenul, a urmat partea legislativă, iar acum o să urmeze legislaţia privind infrastructura de hidrogen.

► 44 de proiecte aprobate în 2022 de CE au legătură cu hidrogenul. La nivel european şi naţional, pasul următor este de a investi şi de a găsi soluţiile cele mai bune pentru stocare şi transport. Evident că trebuie să ne concentrăm cu producţia acolo unde este consumul cel mai mare, dar la un moment dat multe dintre mijloacele de transport de orice natură vor avea nevoie de acest hidrogen. România trebuie să înţeleagă aceste direcţii şi să folosească din plin oportunităţile de finanţare. În afară de proiectele pe care le putem depune la UE avem oportunităţi prin PNRR şi marea oportunitate a Fondului de Modernizare, peste 10 miliarde de euro, bani proveniţi din schema de certificate de emisii de CO2 vor fi la dispoziţia României pentru modernizarea sistemului energetic şi pentru a putea atinge obiectivele 2030 şi 2050.

Cătălin Stancu, associated senior, Horvath TBD

► Ne aflăm într-un moment în care foarte multe tehnologii şi multe industrii sunt în fază de testare, inclusiv din punctul de vedere al stabilităţii tehnologiilor. Din această cauză, în momentul de faţă, putem să lucrăm cu scenarii, dar foarte probabil că mai avem nevoie de timp, 2-3 ani, pentru ca lucrurile să devină stabile, mai ales din perspectiva fezabilităţii economice.

► Galaţi are o şansă foarte bună să fie cel puţin într-un Top 3 al dezvoltatorilor din România, pentru că are potenţialul cel mai mare de cerere de hidrogen curat din România la nivel de monoindustrie.

► Dacă vorbim de hidrogen, este foarte important să pleci cu zone care au concentrată o cerere mare, Aceasta este cheia pornirii proiectelor de hidrogen.

► Al doilea lucru, Galaţi este una dintre zonele cu cel mai bun potenţial de renewable energy. De curând a apărut în zonă un proiect de 1 GW pe vânt. Zona are potenţial foarte bun şi pe solar şi pe vânt, o combinaţie rar întâlnită, lucru care îi dă o poziţie unică în logica de dezvoltare a proiectului Hydrogen Valley.

► Este nevoie să se încerce să se rezvolve problema costurilor pe lanţurile logistice, care sunt considerabile în cazul hidrogenului, mai ales dacă vorbim de distanţe medii şi lungi, iar lucru acesta face ca un proiect de genul acesta, unde există cerere şi ofertă locală, să rezolve problema elimiării costurilor din lanţurile de valoare. Şi din această perspectivă, hidrogenul ar trebuie să fie pe o listă de priorităţi, nu numai locală. Proiectul ar trebui să reprezinte centrul de greutate care să starteze o întreagă industrie de tehnologii pentru zonele de hidrogen.

Ioan Iordache, director executiv Asociaţia pentru Energia Hidrogenului din România

► Conceptul de hydrogen valley reprezintă un ecosistem bine localizat la nivel geografic în care sunt producători de hidrogen, utilizatori de hidrogen şi toată infrastructura care conectează zona de producţie, inclusiv partea de energie electrică sau din alte surse. Dacă vrem ca astfel de proiecte să aibă succes trebuie să înţelegem că la nivelul regiunii trebuie să existe utilizatori multiplii. Nu putem face un asemenea proiect dacă nu definim bine cel puţin doi utilizatori de hidrogen.

► Dacă până acum discutam de o industrie a hidrogenului captivă sectorului chimic, acum vedem că hidrogenul poate fi folosit materie primă în diferite industrii – producerea oţelului verde, în industria gazelor, în industria sticlei, în industria electronicelor, la răcirea generatoarelor.

► Cea mai proastă afacere cu o materie primă este să o faci combustibil, iar cea mai bună este să îi dai valoare adăugată.

► Proiectul de la Galaţi reprezintă un tren pe care dacă îl ratăm pierdem foarte mult. Este o propunere curajoasă, ambiţioasă, dar trebuie să înţelegem că acum trebuie să fie puse nişte instrumente pe masă, finanţări. Trebuie să ne mişcăm. Toate instituţiile implicate în proiect trebuie să dea startul. Ar fi bine ca la finalul verii deja să discutăm despre primele lucruri tehnice făcute şi implementate. Proiectul se va întinde pe mai mulţi ani. Ca să schimbi o întreagă industrie de pe cocs pe hidrogen, de pe energie cu carbon pe una low carbon. Lucrurile se fac cu paşi mărunţi, dar cu mult curaj.

Liana Constantin, CFO, Damen România

► Ne uităm cu o reală atenţie la tot ce înseamnă zona de energie regenerabilă şi cum să o încorporăm în produsul nostru. Ne uităm cum să realizăm nave care pot fi alimentate cu combustibili alternativi şi cum să integrăm energia regenerabilă în business.

► La Galaţi vrem să punem panouri solare, la Mangalia, al doilea nostru şantier, vrem să punem două eoliene şi panouri solare pentru a schimba structura costurilor pe care le avem.

► Cea mai mare provocare pe care o avem este legată de creşterea necontrolată a preţului la energie, zonă în care trebuie să facem ceva constructiv pe termen mediu şi lung.

► Pentru noi, decarbonizare pe parte de industrie navală înseamnă încorporarea a tot ce înseamnă elementele de renewable energy în activitatea curentă. Damen are peste 30 de şantiere şi are foarte multe proiecte de acest gen.

► Oferim produse care sunt mai prietenoase cu mediul, şi aici o să aduc în discuţie proiectul pe care îl facem alături de un colaborator internaţional, care produce hidrogen în larg, şi unde Damen participă cu proiectarea de nave care vor consuma hidrogen şi care vor fi alimentate direct în larg.

► Decarbonizarea este o necesitate pe orice fel de industrie, nu doar cea navală. Cred că aceasta este direcţia în care trebuie să ne îndreptăm, să mergem pe o zonă de independenţă energetică şi autonomie astfel încât să putem merge pe noile trenduri.

► Pe zona de industrie navală, susţinem necesitatea de a avea un model financiar viabil. La fel ca şi în industria siderurgică, a avea un preţ competitiv este condiţia primordială.

Mirela Bibicu, regional manager south-east, EximBank

► Avem un memorandum semnat cu Liberty Galaţi. Finanţăm atât proiecte ale Liberty, cât şi companii care lucrează cu Liberty şi amonte şi aval. Încercăm să susţinem procesul atât la nivelul de furnizare de materie primă cât şi pe zona de export.

► Este o provocare pentru noi mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina şi felul în care acestea au avut impact asupra companiilor. Creşterea de dobândă, majorarea preţurilor la energie şi limitarea accesului la materii prime ieftine, care acum se aduc din zone mult mai îndepărtate.

► Există şi metode de susţinere pe care le derulăm prin bancă. Sunt garanţiile pe care le oferim companiilor care au fost afectate de situaţia din Ucraina. Sunt garanţiile de stat, care vin să sprijine businessul în ideea în care există costuri subvenţionate de către stat.

► În general clienţii sunt foarte atenţi la costuri. Este evident că proiectul finanţat trebuie să aibă valoarea adăugată în aşa fel încât să acopere dobânda, dar la un moment dat dobânda devine nesemnificativă faţă de momentul ratării unei oportunităţi. Sunt businessuri care dacă nu implementează un anumit proiect la un moment dat, ratează o şansă de dezvoltare.

Sebastian Enache, head of M&A, Monsson România

► Începând cu 2023, cel puţin 200 MW care vor fi construiţi anual în România vor fi dezvoltaţi de Monsson. Probabil că începând cu 2024 chiar şi 500 MW pe an. Suntem implicaţi destul de puternic în zona bateriilor şi susţinem ideea că, cu cât mai multe surse regenerabile intră în sistem, cu atât mai mult ne trebuie un sistem mai flexibil – cu baterii, hidrogen şi cu o folosire mai inteligentă a sistemului energetic naţional atît pentru consum intern cât şi pentru cel extern.

► În Galaţi avem câteva proiecte, nu mai mari de 50 MW, pentru că este o zonă destul de încărcată cu foste proiecte care au fost revitalizate din valul I.

► Galaţi este o rută în drumul proiectelor către noi atât pe partea de infrastructură, cât şi în zona de logistică. Ne concentrăm pe zona de hidrogen. Aici există mari consumatori care au nevoie atât de surse regenerabile cât şi de hidrogen, şi încercăm să promovăm o legislaţie pe hidrogen. Deşi în momentul de faţă zona de regenabile este foarte discutată aş vrea să spun că regenerabilele funcţionează foarte bine cu hidrogen şi cu zona de stocare.

► Legislaţia pe hidrogen are încă mari lacune. Majoritatea investitorilor suntem blocaţi pentru că nu ştim cum să introducem hidrogen în reţea, ce mix este necesar, şi cum vor autorităţile să abordeze această situaţie. Trebuie să deblocăm partea de legislaţie pentru ca investitorii şi cei care doresc să intre în zona de stocare şi de hidrogen să poată avea o perspectivă. Deja proiectele eoloiene şi fotovoltaice sunt dezvoltate. Din perspectiva mea, tot ce se va construi până în 2030 a ajuns într-un stadiu foarte avansat şi este momentul să le ajutăm cu partea legislativă vizavi de stocarea de hidrogen pentru a le putea optimiza şi creşte rata de regenerabile din ţară.

Costel Fotea, preşedinte, Consiliul Judeţean Galaţi

► Din 7 februarie, Consiliul Judeţean a început împreună cu mai mulţi parteneri, Liberty Galaţi, GFR, primăria, APDM şi Universitatea Dunărea de Jos, acest proiect - hydrogen valley - un proiect de viitor. În afară de aceşti parteneri, proiectul mai are parteneri din încă nouă ţări, dintre care şapte sunt din UE, alături de Republica Moldova şi Ucraina. Printre ţările din UE se numără Germania, Olanda, cu experienţă în acest domeniu. Este un început pentru noi, un proiect de 35 MW, ceea ce înseamnă între 4.000-4.500 tone de hidrogen produs anual.

► Cel mai dificil lucru în acest proiect este că nu avem încă o cultură a asocierii. Ca să aduni la masă atâţia factori decidenţi, atâtea companii şi instituţii, totul se face cu un mare efort. Sunt două luni şi deja acest proiect deja s-a conturat. Consiliul Judeţean este integratorul acestui proiect.

► Un alt proiect important pentru judeţul Galaţi se referă la tranziţia justă către economia verde. Prin intemediul acestuia IMM-urile vor putea să acceseze finanţări pentru a înfiinţa parcuri de panouri fotovoltaice.

► Nu putem să ne dezvoltăm fără infrastructură, iar acum, la Galaţi, cred că avem unul dintre cele mai solide proiecte de infrastructură şi o strategie de dezvoltare a acestei regiuni- Galaţi-Brăila. Toate proiectele de infrastructură pe care le avem în acest moment sunt de peste 3 miliarde de euro. Unele vor avea finanţare şi din fonduri europene, unele sunt în stadiu de licitaţie, altele sunt depuse pentru a obţine finanţare.

► Împreună cu Brăila am făcut un parteneriat care prevede construirea unui aeroport la Galaţi pentru transport mărfuri şi persoane. Investiţia trece de 400 milioane de euro. Este gândit să fie aeroport tip cargo, cu o pistă de peste 4.000 metri lungime.