Opinie. Mihai Bulai, prodecan al Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi: „Iaşi este singurul oraş mare din România care a depăşit pandemia“

„În anul 2022, municipiul Iaşi a înregistrat 334.000 de turişti (sosiri turistice), fiind singurul oraş de talie mare din România care a depăşit criza generată de pandemia de COVID-19. În 2022 acesta a în­registrat un surplus de 23.000 de turişti faţă de 2019, caz unic în peisajul oraşelor mari din România! Prin comparaţie, toate celelalte oraşe mari de peste 250.000 de locuitori înregistrează deficite în 2022 faţă de 2019, astfel: -116.000 în Timişoara, -86.000 în Cluj-Napoca, -142.000 de turişti în Constanţa, -35.000 de turişti în Braşov, -400.000 de turişti în Bucureşti, însă cu excepţia Galaţiului care se poziţionează la acelaşi nivel din 2019.

Repoziţionarea Iaşului în ierarhia naţională a numărului de turişti, deasupra oraşului Timişoara, se observă încă din 2021, după un an greu de lock-down. În acel an a existat o mai bună cooperare dintre actorii din turism publici şi privaţi, o creştere fără precedent a activităţii ONG-urilor de turism (noi trasee turistice tematice, promovarea multiculturalismului, oferirea la scară largă de tururi ghidate gratuite etc.), susţinute de implementarea unor proiecte din Strategia de Turism a Mun. Iaşi şi ZMI 2018-2030, de ecourile generate de titlul de Capitala Tineretului din România 2019-2020, pe fondul creşterii industriilor creative şi a sectorului IT & outsourcing în general şi a aportului produselor locale în economia judeţului Iaşi. Deschiderea în iulie 2021 a Casei Muzeelor, care propune şi o reconciliere cu trecutul oraşului, a produs de asemenea o creştere a atractivităţii turistice.

În anul 2022, convergenţa şi mai puternică a actorilor locali din sectorul turismului şi ospitalităţii a dus la câştigarea titlului de Destinaţia Anului în România, cu impact vizibil asupra creşterii numărului de turişti în lunile de vară. Tot în 2022 a fost lansată noua identitate de brand, au fost susţinute principalele evenimente ale oraşului, s-au făcut campanii de promovare plătite, a fost realizat calendarul evenimentelor mari, s-a creat conţinut actual pe paginile de promovare, s-au activat con­ţinuturi constante în social media pe diverse plat­forme, au fost susţinute proiecte ale societăţii civile, s-au reactualizat aplicaţia turistică şi ma­terialele informative, au fost invitaţi mari influenceri.

În acelaşi timp, războiul din Ucraina de la final de februarie 2022 a adus, pe lângă o masă mare de refugiaţi cazaţi în structuri neclasificate sau informale care nu apar în statistici, şi o serie de sosiri turistice suplimentare în hoteluri şi pensiuni, reprezentând mai ales persoane aflate în tranzit, cel puţin în perioada martie - mai 2022. Rolul exemplar al sectorului HoReCa în sprijinirea refugiaţilor (pe lângă ONG-urile de profil) a generat o solidaritate locală deosebită şi a întărit imaginea Iaşului.“

„O parte din creşterea din 2022 este datorată şi rolului Iaşului de interfaţă geografică a Uniunii Europene către Rep. Moldova şi Ucraina. Acest lucru s-a observat şi prin creşterea importanţei Aeroportului Internaţional Iaşi care a trecut pe locul 3 în ţară după Otopeni şi Cluj-Napoca la numărul de pasageri.

Dacă Iaşul ar fi înregistrat tendinţa de scădere a sosirilor turistice pe care a suferit-o spre exemplu Cluj-Napoca (adică -17%), acesta ar fi avut în 2022 un număr de doar 258.000 de sosiri, adică un deficit de -76.000 de sosiri turistice. Ce înseamnă concret însă un câştig de 76.000 de sosiri turistice pentru oraş? Întrucât un turist stă în medie la Iaşi două nopţi per şedere, iar preţul mediu al cazării clasificate în Iaşi este de circa 50 de euro/noapte/turist, se poate estima că doar sectorul hotelier a încasat în plus în 2022 circa 7.600.000 de euro şi asta doar din serviciul de cazare. Dacă se consideră că aceste cheltuieli de cazare reprezintă în general 30-40% din totalul cheltuielilor turiştilor la destinaţie (mâncare, băuturi, suveniruri, shopping, participare evenimente etc.), concluzionăm că întreaga destinaţie Iaşi a atras în 2022 circa 20 de milioane de euro în plus faţă de situaţia ipotetică în care ar fi avut evoluţia negativă a Clujului.

Iaşul a pierdut un festival de muzică de talie internaţională, Afterhills, care a fost puternic zguduit de pandemie. Sunt întârzieri legate de demararea construirii unei Săli Polivalente, a unui Bazin Olimpic, a unui Spital Regional, a sistemului Autostradal A7-A8 care să întărească rolul său de pol de creştere. Construirea unui mare parc de agrement sau balnear la standarde actuale, amenajarea unui Muzeu al Satului al întregii Moldove alături de tematica culturii cucuteniene, atragerea unui mare lanţ hotelier internaţional sunt doar câteva proiecte prioritare pentru Iaşi.

În martie 2023, Identitatea de Brand «Iaşi - oraşul creatorilor» a fost premiată cu aur la Londra de către Revista Transform Magazine drept cel mai bun proiect de Place Branding din Europa, ceea ce a validat eforturile depuse de oraş încă de la elaborarea Strategiei de Turism în urmă cu 5 ani. În plus, oraşul a atras Gala Destinaţia Anului 2023 găzduită în 27 aprilie 2023 de Palatul Culturii din Iaşi (atracţie turistică de talie internaţională şi simbol incontestabil al oraşului datorită istoriei sale ca Palat Domnesc al Moldovei). Iaşul va găzdui la final de august Campionatul Mondial de eSports IESF, ceea ce va propulsa la cote înalte imaginea de oraş al industriei IT, al industriilor creative, al creatorilor de comunităţi de idei, generând de altfel o explozie de sosiri turistice. Evenimentele de talie mare cum ar fi RCW - Romanian Creative Week, festivalurile consacrate de muzică (Rocanotherworld, Hangariada) şi film (Serile Filmului Românesc), cele de teatru (FITPTI) şi literatură (FILIT), pelerinajul religios la Sfânta Parascheva ş.a. vor asigura în continuare o vibraţie importantă şi un aflux mare de turişti. În plus, în 2023, Asociaţia Destination Iaşi, care grupează cei mai importanţi actori din turismul ieşean, îşi propune să devină Organizaţie de Management a Destinaţiei recunoscută la nivel ministerial, care să dezvolte turismul în oraş - zona metropolitană - judeţ şi să participe la trasarea politicilor turistice ale întregii regiuni a Moldovei.“