Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, analizează raportul Băncii Mondiale privind sistemul de taxe din România.”Nu putem face o reformă a sistemului fiscal fără o reformă a administraţiei fiscale pe care am tot amânat-o. Gradul de informalitate şi de evaziune din economie trebuie să scadă”

Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, a comentat, într-o postare pe Facebook, raportul Băncii Mondiale despre reformarea sistemului de taxe din România, una dintre concluziile emise de el fiind că gradul de informalitate şi de evaziune din economie trebuie să scadă, iar echitatea nu poate veni doar din nivelul cotelor de impozitare dacă mereu există părţi semnificative ale economiei la gri şi negru care nu îşi plătesc taxele.

”Raportul are 100 de pagini, nu am cum să-l rezum, dar las mai jos ce mi-a atras atenţia, fără să intervin editorial. O fi bine, o fi rău, o fi corect asta este pentru altă postare/discuţie. Doar două remarci de la mine la final. Deci din concluziile Băncii Mondiale:

• România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE (penultimul loc) raportat la PIB (26.3%) datorită unui sistem fiscal cu tratament preferenţial extins, excepţii pentru diferite categorii de lucrători şi microîntreprinderi, cote reduse de TVA pentru foarte multe bunuri şi servicii şi un impozit pe venit mic. Sistemul fiscal românesc are o bază prea mică (adică nu toată lumea plăteşte), este distorsionat de toate facilităţile fiscale şi pe alocuri este chiar regresiv (povara fiscală este mai mare pe cei cu venituri mici - proporţional). Există spaţiu pentru a redesena politica fiscală chiar şi fără prea mari creşteri de taxe deşi BM ne recomandă să reflectăm la impozitul progresiv.
• Banca spune destul de clar că reforma sau schimbarea cotelor de impozit nu este suficientă dacă nu vine la pachet cu reforma şi digitalizarea ANAF, cu îmbunătăţirea modului în care sunt cheltuiţi banii publici şi cu reformele esenţiale din PNRR privind salariile din zona publică, bugetarea pe bază de programe şi reforma sistemului de pensii (inclusiv cele speciale). Mai spune Banca că e necesar ca Ministerul de Finanţe să dezvolte competenţe analitice suplimentare.
• BM consideră că taxarea muncii trebuie să fie mai echitabilă în România fie prin introducerea unor cote progresive sau prin regândirea actualului sistem, dar în aşa fel încât povara fiscală totală pe salariile mici să scadă şi pe cele mai mari să crească.
• Banca propune eliminarea facilităţilor pentru IT, construcţii şi agricultură. BM propune şi eliminarea contribuţiei pentru asigurări de sănătate (cea de 10%) şi finanţarea sistemului de sănătate de la bugetul general (sigur, prin creşterea altor taxe dacă la asta renunţăm).
• BM ne spune să taxăm mai mult proprietăţile şi la valoare lor de piaţă, să restrângem facilităţile pentru microîntreprinderi (în clipa de faţă doar 4% din companiile din RO plătesc impozit pe profit, restul plătesc impozit pe micro). BM propune să renunţăm la majoritatea cotelor reduse de TVA. Raportul consideră că atât impozitul pe micro e prea mic (ar trebui să fie mai aproape de 2% din CA) cât şi cel pe profit pentru marile companii care după facilităţi şi deductibilităţi pot ajunge să plătească mai puţin decât acel 15% agreat la nivel global de OECD.
• Banca sugerează să umblăm şi la alte taxe care în opinia ei nu îşi ating scopul cum sunt scutirea pentru profitul reinvestit, pentru R&D sau scutirile făcute în încercarea de a recapitaliza companiile mici. Mai spune BM să creştem impozitul pe dividende la 10% ca să fie în linie cu impozitul pe venit.
• Banca prezintă şi câteva scenarii pentru a creşte ceea ce ei numesc echitate şi progresivitatea sistemului fie prin introducerea cotei progresive, fie prin păstrarea cotei unice şi o combinaţie de creşteri şi deductibilităţi.
• Banca spune foarte clar că ceea ce propune este un ansamblu unitar, nu un meniu din care să alegem ce ne convine şi mai spune că Ministerul de Finanţe are nevoie de nişte modele mai sofisticate cu care să analizeze diferitele propuneri. Banca mai spune că aceste reforme ar trebui decise curând, dar perioada de intrare în vigoare să fie 2025-2028 pentru a da timp economiei să se ajusteze şi ANAF-ului să se reformeze, deci nu ne îndeamnă să facem ceva peste noapte!

Nu e un rezumat perfect. Sper să avem raportul public pentru toată lumea şi să discutăm pe el cât mai curând. Cele două idei pe care aş vrea eu să le subliniez fără a intra pe fond:

• Nu putem face o reformă a sistemului fiscal fără o reformă a administraţiei fiscale pe care am tot amânat-o. Gradul de informalitate şi de evaziune din economie trebuie să scadă. Echitatea nu poate veni doar din nivelul cotelor de impozitare dacă mereu există părţi semnificative ale economiei la gri şi negru care nu îşi plătesc taxele. Mi-aş dori să începem o discuţie aşezată.
• Cred că actuala coaliţie ar trebui să pună bazele unui grup de politicieni şi experţi care în următoarele 6 luni să discute şi să asculte pe toată lumea. Banca Mondială nu le ştie pe toate, dar are avantajul unui terţ care nu are parti-pris şi de la analiza ei se poate pleca în discuţii. Politicieni trebuie să înţeleagă că nu e bine să facă modificări substanţiale fără un astfel de proces, dar nici nu trebuie să asculte de cine zbiară mai tare. Trebuie însă să asculte. Mai mult, este necesar un echilibru între politicienii care spun că trebuie să plătim în plus şi contribuabilii care întreabă ce aţi făcut până acum cu banii noştri fiindcă primii tind să evite mereu această a doua parte. Dezbatem prea mult despre cum nu colectăm suficient şi prea puţin despre cum nu cheltuim eficient.”