ZF Meeting Office, un proiect ZF/Mobexpert. Cum vindem România ca destinaţie de investiţii? Ana Dumitrache, managing director al CTP România: Este important să înţelegem ce vor investitorii, să vedem ce le putem oferi şi să îi convingem să vină aici

Autor: Mirabela Tiron 12.05.2023

Investitorii sunt decişi să vină în Europa, dar ne batem cu Polonia, Ungaria şi Slovacia Trebuie să vedem unde îi aducem şi ce le vindem în zona în care îi aducem.

România este o destinaţie foar­te bună pentru investiţii, este o ţară emergentă, a doua cea mai mare ţară din Europa Centrală de Est, iar Bucureştiul este al cincilea cel mai mare oraş din Europa, avem o piaţă cu mulţi con­su­matori, însă tre­buie să înţelegem ce vor in­ves­tito­rii, să vedem ce le putem oferi şi să îi con­vin­gem să se aşeze aici, a spus Ana Dumitrache, ma­na­ging director al CTP România, în cadrul emisiunii ZF Meeting Office, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Mobexpert.

CTP este cel mai mare dezvoltator şi administrator de spaţii industriale şi logistice din Europa, iar cel mai recent, în luna martie, compania a achiziţionat un portofoliu de peste 100.000 mp de la FM Logistic, una dintre cele mai importante companii de ser­vi­cii pentru lanţul de aprovizionare din Europa.

Portofoliul CTP din România a atins pragul de 2,5 milioane mp de depozite mo­derne.

„Dacă mă refer la zona de proprietăţi in­dustriale şi logistice în real estate, Bucu­reş­tiul devine un hub regional, un centru de dis­tri­­buţie pentru întreaga zonă balcanică, dar nu numai şi pentru Turcia, Orientul Mij­lociu, Cipru, Israel, ţări la care nu ne ima­ginam să ajun­gem cu produse din România până acum. Foarte mulţi jucători din zona de dis­tribuţie logistică îşi reorganizează struc­turile de aprovizionare şi distribuţie în jurul acestui nou hub creat la Bucureşti“.

România este o ţară emergentă, dar mai avem foarte mult de recuperat faţă de restul Europei şi faţă de ţări ca Cehia şi Slovacia, avem mult de acoperit ca distanţă faţă de aceste ţări, iar oportunităţile sunt pe măsură. Este nevoie însă de dezvoltarea in­fra­struc­turii şi de o eficientizare a proceselor la nivel de autorităţi şi la nivel de interacţiune cu statul.

„Afacerea noastră în România are rezul­tate foarte bune pentru că muncim foarte mult, suntem concentraţi pe ce facem şi aco­perim aceste goluri. Sigur golul de infrastruc­tură nu avem cum să îl acoperim la un nivel confortabil, dar dezvoltăm microinfrastruc­tu­ra proiectelor noastre, căi de acces, dru­muri interne, electricitate, panouri solare“.

Executivul spune că îşi doreşte mai multă deschidere din partea autorităţilor şi că în toate demersurile companiei de-a face infrastructură publică procesul este atât de alambicat că este imposibil să nu te loveşti de nişte blocaje.


ZF: Ce aţi face ca ministru al investiţiilor dacă am avea un astfel de minister?

M-aş uita foarte atent şi aş analiza dis­tri­buţia facilităţilor fiscale şi pe harta distri­bu­ţiei, a intensităţiilor ajutoarelor de stat încercând să o echilibrez şi aş face ce fac şi astăzi în compa­nia în care sunt, aş percepe-o ca pe o activita­te de vânzări. Ne batem cu Polonia, Ungaria. Investitorii sunt decisi să vină în Europa, impor­tant este unde se aşează, trebuie să vindem România astfel încât investitorii să decidă să se aşeze aici, acesta ar fi primul lucru pe care l-aş face. Aş organiza-o ca pe o divizie de vânzări, apoi ştii ce bugete îţi trebuie, te organizezi.

ZF: Cum echilibrăm balanţa cu zonele în care ai forţă de muncă, dar nu ai investiţii?

Un judeţ cum este Caraş Severin arată ca un judeţ sărac, în care nu sunt investiţii, în realitate noi avem proprietăţi în judeţ, sunt investiţii şi fabrici dar sunt din anii 90. Trebuie să vedem de ce nu au mai venit investitorii, trebuie să vezi cum vinzi acest judeţ, poate nu mai sunt oameni care să mai muncească sau alte motive pentru care investitorii nu mai merg acolo.

Sunt investiţii mari în industria lemnului care s-au oprit dintr-un motiv sau altul, sunt fabrici de prelucrare care nu mai funcţionează, care nu mai fac faţă la piaţa neagră. Aş studia harta intensităţilor, aş încerca să înţeleg unde trebuie duşi investitorii, ce vindem din România, unde îi aducem şi ce le vindem în zona în care îi aducem.

Este important să înţelegem ce vor investitorii, apoi să vedem ce le putem oferi şi să îi convingem să cumpere de la noi, dar trebuie să înţelegem produsul pe care îl oferim. M-aş uita la aceste zone, unele sunt declarate defavorizate fără să fie, un exemplu concret este Corbeanca care apare ca o localitate defavorizată.


„Oricât de deschişi ar fi unii în acest lanţ tot te blochezi undeva nu din rea voinţă ci din ignoranţă sau neînţelegere. Şi asta face România o ţară interesantă pentru a investi, dacă ai rezilienţa necesară să nu te dai bătut atunci acest lucru se poate transforma într-un avantaj competitiv“.

Legat de oraşele pe care ar paria în următorii cinci ani, executivul spune că nu ar face un pariu pe un oraş anume ci ar paria pe centrul României, pe zona de vest unde există infrastructură şi se uită la zonele deservite de autostrăzi.

„Bucureştiul este foarte sus, dacă ne uităm la PIB-ul Bucureştiului şi evoluţia lui în ultimii cinci ani nu se compară cu nimic în Europa, are un ritm de creştere şi un motor extraordinar, a lăsat mult în urmă alte centre regionale ca Sibiu, Turda, Oradea, Timişoara, Arad. Avem 15 locaţii în total cu 18 unităţi teritoriale, cred că important este că suntem aşezaţi pe coridorul IV“. Este obligatoriu să ai o autostradă dacă vrei un centru de distribuţie, fără autostradă este o alegere greşită o astfel de investiţie. Ea spune că se uită la toate autostrăzile şi nu doar din România, infrastructura fiind vitală pentru companie şi pentru clienţii CTP. România mai are de lucrat pe infrastructura existentă, iar faptul că sunt proiecte de autostrăzi (autostrada Moldovei) şi că zona de est într-o „călătorie spre dezvoltare“ poate deschide o piaţă nouă.

Ea mai spune că în prezent trecem printr-o perioadă instabilă şi nu se vede o efervescenţă pe anumite sectoare, dar este o creştere constantă. Mai mult se vede o tendinţă de descentralizare

„Mie imi plac lucrurile care nu sunt explozive, este bine să nu avem bule, vrem o creştere constantă. Asta se întâmplă cu descentralizarea distribuţiei pentru că marile centre de distribuţie din zona centrală a Europei, Polonia, Cehia se descentralizează, nu mai fac faţă tututor pieţelor, atunci în partea noastră de lume se dezvoltă noi centre de distribuţie“.

Există această tendinţă de hub regional pentru întreaga regiune dar şi extraeuropeană. Practic stai într-o ţară europeană cu legislaţia europeană, cu stabilitatea politică, fiscală europeană şi duci produse în ţări care au alt profil de risc, ultima tendinţă fiind aceea de reaşezare pe lanţurile de distribuţie near shoring şi friend shoring.

„Nu este cum se aştepta toată lumea că acum mutăm toată producţia din China în Europa, nu cred că ne dorim foarte tare lucrul acesta, trebuie să fim atenţi la ce ne dorim. Dar sunt multe companii pe care le vedem plimbându-se şi încercând să înţeleagă dacă se pot aşeza în regiune, vorbim de România, Ungaria, Slovacia, Polonia şi tendinţa este de a produce pentru piaţa în care investeşti. Europa începe să îşi aducă în Europa facilităţile de producţie pentru piaţa europeană“.

Dezvoltatorul de spaţii logistice CTP Group mai este prezent şi pe pieţele din Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Serbia şi Bulgaria, dar şi Germania, Austria, Olanda.