ZF Retail Summit 2023. Viitorul comerţului stă într-un mix dintre online şi offline: „Online-ul se dezvoltă, dar România are ceva specific, omului îi place să meargă la mall“

Autori: Miruna Diaconu , Ramona Cornea , Cristina Bellu 19.05.2023

Delia Olteanu, manager, ING România: „Pandemia a pus presiune pe a se întâmpla această digitalizare, acum suntem în perioada de maturizare“ Cătălin Pozdarie, Hervis: „Online-ul cred că va prelua mai mult din totalul cifrei de afaceri, dar va mai dura“ Simona Filip, LPP România: „Românii au îmbrăţisat foarte repede shoppingul online. Este esenţial să ai atât online, cât şi offline, activitatea cheie la care trebuie să ne uităm este gestionarea stocurilor“ Adelina Badea, Mobexpert: „Online fără offline şi offline fără online nu se mai poate. Clientul vine în magazin, testează, comandă online sau se uită în online, vine în magazin şi comandă.“

Piaţa de retail din România a trecut prin multe shim­bări în ultimii ani, iar dacă online-ul era doar un fac­tor diferenţiator în urmă cu câţiva ani, astăzi, este un element indispensabil pentru a asigura supra­vieţuirea companiei pe mai departe. Viitorul comerţului stă într-un mix din­tre online şi offline, au spus parti­cipanţii la evenimentul ZF Retail Summit 2023, organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Altex, Mastercard, Mazars, Iulius, Carrefour, Eli Parks, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, Auchan, Hervis, Hor­vath, TotalSoft, ING, Cushman & Wake­field Echinox, Profi, ContentSpeed, Vodafone şi FAN Delivery.

Pandemia a fost un factor declan­şator al trecerii comerţului în online, iar companiile şi-au îndreptat investi­ţii­le către acest segment.

„Pandemia a pus presiune pe a se întâmpla această digitalizare, acum sun­tem în perioada de maturizare, când se şi concluzionează ceea ce am în­văţat în pandemie“, spune Delia Ol­teanu, manager segment IMM, di­vi­zia Business Banking, ING România.

Consumatorii au început să cum­pere tot mai mult online dar, cu toate acestea, clienţii români au ceva spe­ci­fic faţă de alte ţări din Vestul Europei şi anume dorinţa de a experimenta cumpărăturile într-un magazin fizic, motiv pentru care creşterea seg­men­tului online în totalul afacerilor va fi un proces pe termen lung, este de părere Cătălin Pozdarie, CEO al Hervis România.

„Online-ul se dezvoltă, cred că România are ceva specific, omului îi place să iasă la plimbare faţă de alte ţări unde nu există malluri. Online-ul are o stagnare, ba chiar o scădere pe anumite canale. Online-ul cred că va prelua mai mult din totalul cifrei de afaceri, dar va mai dura“, spune el.

Dacă în urmă cu câţiva ani, mulţi retaileri nu puteau concepe achiziţia produselor din online fără ca acestea să fie testate de către clienţi, astăzi, acest lucru este o realitate, iar retailerii sunt nevoiţi să îşi adapteze businessul la nevoile pieţei.

„Între 2010 şi 2020, online-ul a în­ceput să prindă curaj, iar de la 5% din business am ajuns la 14% din busi­ness cu online-ul în anul 2019, ceea ce a re­prezentat o valoare destul de impor­tantă. Puterea de adaptare, flexibili­ta­tea atât a noastră, cât şi a clienţilor, ne-a arătat că funcţionează foarte bine online-ul. Privind în anul 2023, astăzi, online fără offline şi offline fără online nu se mai poate. Clientul vine în magazin, testează, comandă online sau se uită în online, vine în magazin şi comandă“, spune Adelina Badea, CEO, Mobexpert.

Mixul dintre online şi offline cre­ează însă şi o serie pentru retaileri, iar cea mai mare este gestionarea stocuri­lor, mai ales că anumite produse sunt vândute mai bine în online, pe când altele în offline.

„Este esenţial să ai atât online, cât şi offline, activitatea cheie la care trebuie să ne uităm este gestionarea stocurilor, există produse sau colecţii care se vând mai bine în magazine, altele în online. Trebuie să poţi să faci mişcare cât mai repede pentru a beneficia de ocazie“, spune Simona Filip, director general LPP Ro­mâ­nia, care administrează magazinele sub brandurile Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay. Ea pre­cizează că băr­baţii cumpă­ră mai mult în magazine, iar femeile mai mult online.

Ideea unui profil diferit de client în online faţă de offline este susţinută şi de către Augustin Drăgan, pro­prie­tar Diverta.

„Online-ul reprezintă aproape 20%. Ne-am propus să investim în online, dar şi aici există nişte limitări. Profilul consumatorului din online diferă un pic faţă de cel din magazi­nele fizice“, spune el.

Cu toate că online-ul, în special e-commerce-ul, a fost unul dintre motoarele de creştere în perioada pandemiei, avansul este ceva mai lent, pentru că odată cu ridicarea restricţiilor, oamenii s-au întors în magazine, restaurante şi cafenele. Participanţii la evenimentul ZF Retail Summit au ajuns totuşi la concluzia că mixul între offline şi online este viitorul comerţului, fără de care businessurile nu ar putea suprevieţui în anii ce vor veni.

 

 

Oana Diaconescu, head of leasing, Iulius

Cel mai important buget de investiţii este alocat proiectului din Cluj, unde am început deja închirierile. Bugetul depăşeşte 500 mil. euro, şi va fi cel mai mare proiect de reconversie urbană din România. Un proiect mixed use, care cuprinde şi unele funcţiuni noi, chiar şi pentru echipa noastră.

Retailul în sine este un domeniu extrem de dinamic, care este supus în permanenţă schimbării.

Remarcăm şi apreciem faptul că partenerii noştri/chiriaşii fac în permanenţă eforturi să se adapteze noilor trenduri şi să vină cu formate noi. De aici şi modelul hibrid online-offline. Considerăm că este model de succes, dar în acelaşi timp mizăm mult mai mult pe caracterul experienţial al componentei de shopping.

Clienţii sunt în căutare de noi experienţe atunci când merg la cumpărături, lucru pe care l-am luat foarte serios în considerare. În centrele noastre organizăm sute de evenimente, târguri, expoziţii, street food festivaluri, concerte.

Suntem extrem de bine ancoraţi în piaţă şi atunci când dezvoltăm o facem în baza unei cereri foarte concrete şi a unei analize foarte atente. În ceea ce priveşte factorii pe care îi luăm în calcul, depinde de direcţia în care ne uităm. De exemplu, în ceea ce priveşte cifra de afaceri pentru anul acesta, luăm în calcul toţi factorii care ar putea tempera evoluţia businessului cum ar fi inflaţia, creşterea preţurilor de construcţii, războiul de lângă graniţă.

 

Bianca Vlad, tax partner, Mazars Romania

În momentul de faţă toată lumea se uită la inflaţie. Ne uităm un pic şi la puterea de cumpărare a consumatorului. Chiar dacă foarte mulţi antreprenori au vrut să ţină pasul un pic cu această creştere de inflaţie şi veniturile oamenilor au crescut, nu întotdeauna au atins aceea creştere de inflaţie. Putem să ne uităm şi la ce înseamnă partea macro de deficit de plăţi.

Întotdeauna este bine să fii pregătit şi să iei în calcul cât mai mulţi factori care pot aparea.

România este ţara tuturor posibilităţilor şi a schimbărilor. Sunt lucruri care în România se întâmplă peste noapte spre deosebire de alte state. Românii se adaptează mult mai repede şi la condiţii de stres şi la condiţii de criză, dar lucrul acesta presupune să ai mai multe planuri de acţiune.

Cu toate hopurile care există în perioada acesta, consider că în final va fi un an bun, atâta timp cât indicatorii macroeconomici rămân într-un echilibru şi nu o să avem surprize din zona fiscală. Trebuie urmărit şi deficitul. Dacă el se accentuează şi în T2, atunci în S2 ne putem aştepta la altfel de măsuri.

 

Doina Vîlceanu, marketing director, ContentSpeed

Viitorul retailului este omnichannel. În momentul de faţă nu putem că avansul pe care l-a luat e-commerce-ul datorită pandemiei se va menţine. Am şi văzut căderea de anul trecut, dar se menţine o creştere mică a României. Pentru noi, viitorul sună bine.

Din totalul retailului din România, e-commerce reprezintă maximum 10% - 11%. În ţări mai dezvoltate, precum Polonia, vorbim de peste 40%, deci putem ajunge la nişte cifre foarte mari.

În momentul în care vom conştientiza noi, antreprenorii, că investiţia în ecommerce reprezintă 10% - 15% într-un magazin fizic, atunci poate am reuşi să redirecţionăm bugetele astea de investiţii pe care ni le-am planificat în 2023 şi către acest canal de vânzare.

Peste 40% din portofoliul nostru e format din retaileri, restul sunt B2B, unde vorbim de valori mult mai mari ale comenzilor. Platforma Contentspeed a avut anul trecut o valoare a comenzilor de 120 mil. euro, iar 40% este retail.

 

Cătălin Pozdarie, CEO al Hervis România

Pentru a vinde acelaşi produs, cred că lumea trebuie să intre de trei ori mai mult în magazin ca să îl vadă. Lucrul acesta se întâmplă nu doar în offline, dar şi în online. îi trebuie mult mai mult timp de gândire pentru a cumpăra sau nu acel produs.

Hervis este un retailer care se adresează mass-market. Zonei de lux îi merge bine şi în perioade de criză, pe când zona de mass-market munceşte mult mai mult pentru aceeaşi vânzare.

Noi avem în plan deschiderea a 5 magazine în acest an, care se va concretiza 100%, dorinţa ar fi fost să deschidem cel puţin 10, dar nu avem unde. România este o ţară foarte mare, potenţialul României există în continuare, nu trebuie să uităm că în România doar 6,3% din populaţie practică sport în mod regulat o dată pe săptămână.

Online-ul se dezvoltă, cred că România are ceva specific, omului îi place să iasă la plimbare faţă de alte ţări unde nu există malluri. Online-ul are o stangnare, ba chiar o scădere pe anumite canale. Online-ul cred că va prelua mai mult din totalul cifrei de afaceri, dar va mai dura.

 

Delia Olteanu, manager segment IMM, divizia Business Banking ING Romania

Dacă puteam să spun, în anii trecuţi, că noi mergeam către antreprenori şi aveam o idee despre ce îşi doresc, am ajuns astăzi să ne provoace în cel mai frumos mod posibil. Dacă înainte făceam un produs şi îl testam pe antreprenori, astăzi suntem puşi în situaţia în care trebuie să preîntâmpinăm pentru că atât de multe lucruri îşi doresc încât noi trebuie să fim cu un pas înainte.

Ce observăm referitor la antreprenorii din România este o creştere spectaculoasă a schimburilor valutare, asta îţi arată în ce măsură tranzacţiile sunt internaţionale şi cât de mult au ei nevoie de valută.

Antreprenorii au două lucruri pe care le vor, sprijin pentru administrarea afacerii şi consultanţă pentru creşterea eficientă a ei. Niciun antreprenor nu se trezeşte dimineaţa şi se întreabă ce mai face banca, iar banca este văzută ca acel instrument care trebuie să vină să îl ajute când el aproape că nu ştie că are nevoie să fie ajutat.

Digitalizarea este bună, dar este bună doar dacă clientul are parte şi de consultanţă.

 

Adelina Badea, CEO, Mobexpert

Nu avem cum să nu ne uităm la inflaţie în perioada aceasta. Şi în domeniul nostru inflaţia este foarte importantă, dobânzile sunt foarte importante pentru zona noastră, în special pentru creditele de locuinţe.

Cursul valutar este extrem de important pentru că avem un business extrem de bine integrat în zona de import şi atunci cursul valutar este foarte important.

După trei ani de zile în care noi am avut un business extrem de bine dezvoltat şi am funcţionat foarte bine, clienţii au stat acasă şi au amenajat, anul 2023 va fi un an diferit. Nu am vrut să folosesc termenul dificil.

Ianuarie a fost o lună bună, în februarie a fost dezastru, martie a fost foarte bună, iar în aprilie iarăşi rău. Nu există predictibilitate deloc, dar asta nu înseamnă că ne oprim din a face investiţii, din a face proiecte pentru că este extrem de important să vedem oportunităţile.

Privind în anul 2023, astăzi, online fără offline şi offline fără online nu se mai poate. Clientul vine în magazin, testează, comandă online, se uită în online, vine în magazin şi comanda.

 

Alina Donici, cofondator, Artesana

Am plecat cu businessul de la minus şi am ajuns până la nivelul actual, într-o piaţă a lactatelor pe care activează jucători puternici, cu bugete foarte mari de marketing. De aceea, considerăm că astăzi brandul Artesana este suficient de consolidat astfel încât să nu mai poată fi dărâmat uşor.

2023 este un an al creşterii. în 2020, când a venit pandemia şi nu ştia nimeni că o să urmeze un război, noi am preferat să investim foarte mult şi cred că acesta a fost lozul câştigător, pentru că astăzi suntem pregătiţi cu o capacitate de producţie de zece ori mai mare.

Consider că dacă nu faci investiţii, nu ai cum să creşti sau poţi chiar să te pierzi. Cred că domeniul alimentar este cel mai potrivit, lucru dovedit şi de pandemie. Este bine că şi autorităţile au ajuns la concluzia că dacă nu avem producţie şi agricultură în ţară riscăm cumva să murim de foame, dar e bine să ne gândim că trebuie să avem producţie, procesatori la noi în ţară.

Lucrurile se duc într-o direcţie bună din punct de vedere al investiţiilor. Sperăm ca statul să se uite mai atent către agricultură, pentru că acesta este momentul în care trebuie să rezolvăm problemele de la bază, nu doar să le cosmetizăm.

Românii trebuie să înţeleagă că e sănătos să consume produse româneşti, să susţină producătorii locali.

 

Cornelia Nicolae, retail operations director at Fashion House Group

După un 2022 cu rezultate excelente, am înregistrat rezultate spectaculoase şi în primele patru luni ale acestui an. Este clar că formatul de retail pe care îl propunem a devenit din ce în ce mai popular în rândul consumatorilor, lucru care se vede şi din creşterea traficului. Am înregistrat creşteri de 35-40% an/an în ceea ce priveşte numărul de vizitatori, în ambele centre (Fashion House Militari şi Fashion House Pallady).

Inflaţia şi toată instabilitatea economică au influenţat comportamentul consumatorului, dar l-au influenţat în bine pentru outlet. Este o oportunitate pentru businessul de outlet astăzi. Vedem o rată de conversie de peste 85%, este un rezultat remarcabil. Adică din 100 de vizitatori, 85 devin cumpărători. Înregistrăm vânzări cu 45% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut pe ambele centre şi o creştere de 20-30% la valoarea medie a bonului de cumpărături.

Avem planuri de extindere a centrului din Pallady, unde avem în vedere şi dezvoltarea unui parc de retail adiacent, cu zonă de servicii.

 

Augustin Drăgan, proprietar Diverta

Există un impact psihologic la nivelul consumatorului. Acest impact provine nu doar din inflaţie/creşterea preţurilor, ci şi din factori colaterali precum creşterea ratei dobânzilor, care a impactat substanţial bugetul personal. în acest contex, consumatorul a devenit mai prudent în achiziţii.

În medie, creşterea de preţ în zona de carte a fost de aproape 15%. Asta înseamnă o creştere relativ mică având în vedere că preţul hârtiei la producător a crescut mult mai mult. Editurile au preluat o parte din costuri din dorinţa de a nu pierde consumatori.

Pentru Diverta, piaţa din Bucureşti merge cel mai bine. Capitala reprezintă aproximativ 50% din rulajele firmelor prezente la nivel naţional. Consider că în acest moment toate regiunile au potenţial. Ardealul. Banatul, dar şi zone din Moldova au un mare potenţial. La polul opus se află zonele din sudul ţării, unde sunt oraşe mici. în general, noi ne desfăşurăm businessul în oraşele mari, unde oamenii au putere de cumpărare peste medie.

Ne-am propus să dezvoltăm în continuare magazine noi şi să investim în zona de magazine fizice, minimum 2-3 unităţi pe an, dar suntem limitaţi de disponibilitatea spaţiilor din piaţă, care nu este foarte mare. Este greu să găseşti spaţii bune.

 

Amalia Săftoiu, fondator, AmiAmalia

Noi am început în mediul online cu produsele noastre în 2017, alegând să punem pe etichetă made in Romania, aveam 99,9% din vânzări în străinătate. Am început prima dată ca brand lucrând cu alte fabrici şi având planul de a face retail, a susţine un magazin online, a nu ne concentra pe producţie, ci mai mult pe experienţă către client şi să creştem internaţional.

În 2019 am luat hotărârea să devenim propriul producător, să deschidem o fabrică de tricotaje. Acest lucru şi pandemia din 2020 ne-au adus în România pentru o perioadă mai mare. Locuiam în afara ţării şi nu mai puteam veni atât de des în România.

Următoarea oprire va fi Norvegia, unde vrem să deschidem un magazin. Clienţii noştri sunt în câteva ţări europene şi am dori să le luăm la rând pentru a oferi o experienţă particulară. România este pe primul loc ca număr de vânzări, în competiţie cu Olanda.

Acum, de la 99,9% vânzări în străinătate am ajuns la luni în care piaţa din România reprezintă 50%, fără să facem o campanie puternică de marketing şi retail.

 

Mioara Olteanu, fondator, Art&Craft

Cred că există şi oportunităţi mari în 2023, este posibil să se ducă şi mai departe unele dintre ele, în 2024, 2025. Unele sunt generate de criza pandemică, care a închis multe business-uri şi astfel a rămas o nişă de piaţă destul de goală şi în domeniul nostru. Altele este posibil să vină din toate fondurile care urmează să vină de la Uniunea Europeană.

Văd că sunt foarte mulţi străini care se mută definitiv în România, vorbesc despre Bucureşti.

Este un an al investiţiilor precaute, nu se pot opri investiţiile, şi noi am demarat şi alte produse pe care le ducem în piaţă. În acelaşi timp, nu pot să-mi asum riscuri mari. Am avut două deschideri noi, în februarie şi martie. Următoarea dezvoltare va fi spre sfârşitul anului sau anul următor.

Cred că antreprenoriatul este o luptă de anduranţă, trebuie să poţi să rezişti, ceea ce se poate face doar dacă dozezi corect efortul şi să-ţi placă ce faci şi după 20 de ani. Văd un viitor în România şi pentru mine, şi pentru businessul meu.

 

Adina Foldager, fondator, Adinish

Am pornit pe drumul antreprenoriatului în urmă cu cinci ani. Zilnic învăţ ceva. În ultimii doi ani am trecut prin diverse provocări, pandemie, război la graniţă. Efectiv a trebuit să învăţ să îmi adaptez planurile de business pe situaţia din momentul prezent.

Adinish a pornit iniţial pe zona de online, însă doi ani mai târziu a apărut şi primul magazin fizic sub acest brand, în Bucureşti. Compania comercializează diferite produse pentru copii sub branduri internaţionale.

Pot să export businessul în câteva ţări în afară de România. Avem deja câteva exclusivităţi, suntem reprezentanţi în România şi în ţările din jur. Planul nostru este să ne extindem în Timişoara şi Iaşi. În Timişoara am deschis deja, în Iaşi nu am găsit încă locaţia potrivită. Următorul pas este Budapesta.

Ne uităm să extindem acest business în ţările din jurul Românei. În decursul carierei mele am avut ocazia să văd mii de magazine din acestă industrie, şi practic am învăţat că eu ofer în momentul de faţă ceea ce nu există acum în altă parte.

 

Andrey Yekimov, general manager, Henkel Consumer Brands

Reprezentând categoria FMCG, categoria de produse de curăţenie, de cosmetice, de produse de frumuseţe, am observat o scădere uşoară a volumelor vândute anul trecut. La o inflaţie de circa 15% - 16%, o scădere de 5% chiar nu este una mare.

În acelaşi timp, cred că aceste cifre nu sunt finale. Între impactul pe costuri cu care s-au confruntat toţi producătorii şi creşterile de preţuri pe care le-au putut implementa în piaţă anul trecut a fost decalaj de timp.

Au fost creşteri de preţuri recente în industriile noastre, unele dintre ele au avut loc anul trecut, unele la începutul anului acestuia, aşa că eu sunt de părere că aceste cifre de -5% şi plus 15% au o tendinţă să se schimbe în -10% şi plus 20%. Cu toate acestea, sunt convins că piaţa totală va continua să crească cum a crescut anul trecut.

Principala îngrijorare este că inflaţia vine cu oportunităţi pentru brandurile mai ieftine, iar pentru a avea succes în această competiţie trebuie să fim foarte convingători şi inovatori.

 

Dan Lupu, fondator, Mizar

Mizar este un brand de fashion românesc, are o prezenţă în piaţă de peste 25 de ani. Noi suntem atât producători de confecţii, cât şi retailer. Avem o reţea de 17 magazine fizice.

Inflaţia a afectat comportamentul consumatorului şi dorinţa de a face investiţii pe termen mediu şi lung. Totuşi, la fel cum anul trecut am avut o creştere de peste 25% a cifrei de afaceri, pe primele patru luni ale acestui an, prin diversificarea gamei de produse pe care o producem am reuşit să obţinem o creştere de 27%.

Suntem afectaţi pentru că obiectivele pentru anul acesta erau mai ambiţioase, le-am adaptat pe parcurs şi totuşi avem o creştere frumoasă

Suntem pe ultima sută de metri cu finalizarea proiectelor pentru încă două magazine fizice. Unul va fi la Craiova, în viitorul mall de acolo, iar pentru al doilea suntem în discuţii avansate cu Iulius Mall pentru proiectul din Cluj.

Nu avem o predictibilitate asupra a ceea ce se va întâmpla şi, ca atare, trebuie să ne adaptăm în permanenţă planurile de viitor.

 

Simona Filip, director general LPP România

Românii au îmbrăţisat foarte repede shoppingul online. Este esenţial să ai atât online, cât şi offline, activitatea cheie la care trebuie să ne uităm este gestionarea stocurilor, există produse sau colecţii care se vând mai bine în magazine, altele în online. Trebuie să poţi să faci o mişcare cât mai repede pentru a beneficia de ocazie.

În principiu, 50 de magazine ne propunem în acest an, dar nu depinde doar de noi, ci şi de livrarea la timp a proiectelor în care intrăm, în ultimii ani au fost amânări, dar suntem pregătiţi să deschidem acest număr..

La preţ se uită consumatorul atent, de aceea am văzut şi o creştere şi o expansiune a retailerilor de fashion value to money, din care avem şi noi un brand. Promoţiile joacă un rol important în shopping. Consumatorul se uită şi la calitatea produsului şi la calitatea materialelor, suntem în plin proces de schimbare pentru două dintre brandurile noastre, vrem să producem pentru România şi Europa de Sud colecţii speciale, asta vine în contextul în care se schimbă importanţa pieţelor.