ZF Live Special. Conferinţa Tech Talks, organizată de Universitatea Politehnica Timişoara: Noile tehnologii pot facilita accesul studenţilor la orice universitate din lume, ceea ce poate avea un impact pozitiv asupra industriei de IT&C la nivel global

Autor: Alexandra Cepăreanu 22.05.2023

„Prin accesul la universităţi din diferite ţări studenţii pot observa diferenţele culturale, diferenţele legate de orice au în jurul lor şi astfel pot inova, pot veni cu idei noi care să îmbunătăţească anumite aspecte” l „Ne bucurăm să vedem că universităţi din diferite părţi ale lumii, cum este cea din Timişoara, crează o cultură în jurul inovaţiei şi încearcă să ajungă la cât mai mulţi studenţi, la nivel global” l „Cred că este mai important să accelerăm procesul prin care facem cadrul de reglementare pentru aceste tehnologii noi, cum să ţinem cont de anumite principii când dezvoltăm o tehnologie, când o folosim, când o integrăm în produse pe care le folosim zilnic.”

Pentru ca tehnologia să îşi continue evoluţia, industria de profil are nevoie de specialişti şi de oameni pregătiţi să dezvolte în continuare noi instrumente şi soluţii IT, a fost una dintre concluziile invitaţilor din cadrul ediţiei speciale a emisiunii ZF Live dedicată evenimentului Tech Talks din Timişoara – conferinţă organizată anual de Universitatea Politehnica Timişoara. Pentru a facilita accesul persoanelor interesate să înveţe şi să devină specialişti în industria IT&C, universităţile se pot ajuta de tehnologiile pe care le au la îndemână – precum este inteligenţa artificială (AI) – pentru a atrage candidaţi şi studenţi din toate colţurile lumii şi astfel pentru a crea o „comunitate în jurul inovaţiei”.

„În Timişoara sunt oameni buni, specialişti buni, dar dacă vrem să facem totul mai bine trebuie să ne asigurăm că vom avea talente disponibile la nivel local, iar aici universităţile joacă un rol decisiv, nu doar pentru a atrage studenţi de la nivel naţional, ci chiar şi din alte ţări – studenţi străini. Iar folosind noile tehnologii putem să facilităm accesul studenţilor la facultăţi şi universităţi din orice ţară. Prin accesul la universităţi din diferite ţări studenţii pot observa diferenţele culturale, diferenţele legate de orice au în jurul lor şi astfel pot inova, pot veni cu idei noi care să îmbunătăţească anumite aspecte”, a spus Mart Aro, cofon­dator al companiei DreamApply, prezent în cadrul ediţiei speciale a emisiunii ZF Live.

Evenimentul anual Tech Talks din Timişoara a adunat anul acesta aproximativ 700 de participanţi, a spus Florin Drăgan, rector al Universităţii Politehnica Timişoara.

„Avem 700 de oameni la eveniment, avem oameni din diferite părţi, spre exemplu, din Belgrad. Avem speakeri foarte interesanţi, oameni cunoscuţi din mediul de business, antreprenori, start-up-uri”, a spus Florin Drăgan, adăugând că în România există o problemă cu cei care vin din străinătate şi „ne dau lecţii”, însă, el consideră că trebuie „să fim deschişi şi să învăţăm de la cei care vor să ne înveţe şi să ne ajute să evoluăm”.

Şi Jimmy Wales, cofondator al Wikipedia, consideră că mediul academic se poate folosi mai mult de tehnologie pentru a atrage şi a ajuta studenţii să evolueze şi să aibă acces la universităţile la care visează.

„Consider că e minunat când universităţile din diferite părţi ale lumii, cum este cea din Timişoara, creează o cultură în jurul inovaţiei şi încearcă să ajungă la cât mai mulţi studenţi, la nivel global”, a spus Jimmy Wales.

De asemenea, Dragoş Mărgi­neanţu,  AI chief technologist/senior technical fellow, Boeing a spus că  unul dintre avantajele globalizării este reprezentat de faptul că universităţile au acces atât la studenţi străini, cât şi la profesori străini. El a adăugat că provocarea cea mai mare a industriei de IT&C rămâne în continuare deficitul de talente, iar tehnologia poate reduce această nevoie de specialişti.

„Cea mai mare problemă este în continuare deficitul de talente de pe piaţa de profil. În acest domeniu satisfacţiile vin rar, trebuie să îţi dedici viaţa, să lucrezi ore în şir în laborator cu echipa. Trebuie să pregătim oameni şi să atragem oameni spre această industrie. Noi, companiile de profil nu avem nici pe departe cantitatea de talente de care avem nevoie pentru a dezvolta şi crea toate sistemele necesare. Şcolile tehnice vor avea un rol din ce în ce mai mare, mai ales că această criză de talente este la nivel mondial. Orice şcoală care va produce talente competitive va avea de căştigat. Practic, întotdeauna a fost o «tensiune» între ceea ce pune pe piaţă o universitate, când vorbim de talente, şi ceea ce este nevoie în piaţă de fapt. Trebuie ca universităţile să se adapteze şi să fie la curent cu trendurile din industria locală, dar şi globală”, a spus Dragoş Mărgineanţu.

Pe de altă parte, Clara Neppel, expert în guvernanţă AI, senior director European operations, IEEE, este de părere că pentru a putea accelera progresul noilor tehnologii este nevoie ca autorităţile să se implice şi să creeze un cadrul legislativ care să faciliteze acest lucru, având în vedere că soluţiile IT sunt deja pe piaţă şi au atras atenţia utilizatorilor, la nivel global.

„Spre exemplu, inteligenţa artificială este deja pe piaţă şi lumea o foloseşte. Cred că este mai important să accelerăm procesul prin care facem cadrul de reglementare pentru aceste tehnologii, să vedem cum să ţinem cont de anumite principii când dezvoltăm o tehnologie, când o folosim, când o integrăm în produse pe care le folosim zilnic. Acesta este cel mai important lucru. Întotdeauna există o parte pozitivă a tehnologiei, dar există şi un potenţial efect negativ, astfel că trebuie să asigurăm că avem puterea aceasta inovativă şi că atenuăm riscurile”, a explicat Clara Neppel. Este necesar să existe un cadru de reglementare pentru tehnologiile noi, cu precădere pentru inteligenţa artificială, pentru că “ar putea scăpa” de sub control.

„Inteligenţa artificială este o tehnologie foarte puternică, iar majoritatea oamenilor se întreabă ce se întâmplă dacă ajunge pe mâni greşite, dar ideea este că nu ajunge în mânile tale. O porneşti şi gândeşte singură, îşi face update singură, iar începând cu a treia generaţie îţi iese din control. Face lucruri pe care nu le poţi înţelege. Este invazivă la fiecare pas al vieţii, dar ca şi doctor de exemplu poate salva vieţi, în zona militară poate transmite date la peste 3 km depărtare, iar dacă de exemplu oponentul îşi schimbă tehnologia, inteligenţa ta artificială îţi schimbă tehnologia ta. Tocmai acesta este pericolul, faptul că o creezi, o porneşti şi îşi face treaba până îţi iese de sub control. Ia decizii de management. În fiecare zi din viaţa noastră îndreptăm din ce în ce mai multă autoritate maşinăriilor pentru că sunt bune la asta”, a atras atenţia Jay Tuck, Expert şi autor în domeniile tehnologie militară, geo-politică, fake-news şi securitate cibernetică.

 

Florin Drăgan, rector, Universitatea Politehnica din Timişoara

În România există această problemă cu cei care vin din străinătate şi „ne dau lecţii”, iar eu consider că trebuie să fim deschişi şi să învăţăm. Ei vor să ne ajute să creştem.

Pe noi, la Politehnică, ne interesează să „facem puţină lumină” în ceea ce priveşte tendinţele generale din societate, în ceea ce înseamnă tehnologia ce ne poate ajuta.

Partea cu AI era cunoscută, dar nu la acelaşi nivel pe care l-a atins odată cu finalul anului trecut şi începutul acestui an. Automat subiectul a ieşit puternic în faţă. Şi cumva trebuie să lămurim, pentru că sunt anumiţi oameni care manipulează piaţa şi noi vrem să venim cu informaţii „accurate”, să venim cu răspunsuri ca să lămurim anumite lucruri neclare.

Până în urmă cu aproximativ 10 ani, universităţile nu făceau genul acesta de comunicare, dar acum trebuie să ne ocupăm şi de asta pentru că este normal ca lumea să înţeleagă ce se întâmplă. Evenimentul Tech Tacks nu se adresează doar studenţilor, ci tuturor celor care au întrebări legate de tehnologie şi caută răspunsuri.

Avem 700 de oameni la eveniment, avem oameni din diferite părţi, spre exemplu, din Belgrad. Avem speakeri foarte interesanţi, oameni cunoscuţi din mediul de business, antreprenori, start-up-uri.

 

Jay Tuck, expert şi autor în domeniile tehnologie militară, geopolitică, fakenews şi securitate cibernetică

Inteligenţa artificială este o tehnologie foarte puternică, iar majoritatea oamenilor se întreabă ce se întâmplă dacă ajunge pe mâni greşite, dar ideea este că nu ajunge în mâinile tale. O porneşti şi gândeşte singură, îşi face update singură, iar începând cu a treia generaţie îţi iese din control. Face lucruri pe care nu le poţi înţelege. Este invazivă la fiecare pas al vieţii, dar ca şi doctor de exemplu poate salva vieţi, în zona militară poate transmite date la peste 3 km depărtare, iar dacă de exemplu oponentul îşi schimbă tehnologia, inteligenţa ta artificială îţi schimbă tehnologia ta. Tocmai acesta este pericolul, faptul că o creezi, o porneşti şi îşi face treaba până îţi iese de sub control. Ia decizii de management. În fiecare zi din viaţa noastră îndreptăm din ce în ce mai multă autoritate maşinăriilor pentru că sunt bune la asta.

Brokerii erau cei mai bine plătiţi în tehnologie. De exemplu Goldman Sachs avea o încăpere mare cu 2.500 de brokeri. Acum aceeaşi cameră în New York mai sunt 2 brokeri.

Sunt multe, diferite variante în care creierul uman nu poate concura cu inteligenţa artificială.

 

Marius Stan, cercetător ştiinţific, lider al programului de materiale inteligente la Argonne National Laboratory

Printre schimbările pozitive pe care le-am remarcat în România aş enumera felul în care cercetătorii români, cadrele universitare organizează conferinţe. S-a schimbat dramatic în bine, conferinţele au toate elementele unei conferinţe internaţionale şi sper ca şi activitatea de cercetare şi educaţie să se fi transformat la fel de mult, dar asta nu sunt sigur.

Felul în care meseria de profesor va fi exercitată se va schimba datorită AI-ului. Însă, atât profesorii cât şi elevii şi stundenţii trebuie să înveţe să folosească aceste instrumente, deci va trebui să fie un efort comun. De asemenea, metoda de examinare a elevilor şi studenţilor se va schimba şi va pune mai puţin accent pe cunoştinţe la ştiinţa materialului  şi mai mult pe inovaţie. Vor fi teste de genul «cum ai creat?» Dar totul se întâmplă pe etape. Pentru a avea inovaţie trebuie să ai educaţie, cunoştinţe.

 

Dragoş Mărgineanţu, Boeing AI chief technologist/senior Technical Fellow

În contextul globalizării, unul dintre avantaje este că universităţile au acces la studenţi străini, la profesori străini. Întotdeauna a fost o „tensiune sănătoasă” între ceea ce pune pe piaţă o universitate, când vorbim de talente, şi ceea ce este nevoie în piaţă de fapt. Trebuie ca universităţile să se adapteze şi să fie la curent cu trendurile din industria locală şi globală.

Cea mai mare problemă este deficitul de talente de pe piaţa de profil. În acest domeniu satisfacţiile vin rar, trebuie să îşi dedici viaţa, să lucrezi ore în şir în laborator cu echipa. Trebuie să pregătim oameni şi să atragem oameni spre această industrie. Noi, companiile de profil nu avem nici pe departe cantitatea de talente de care avem nevoie pentru toate sistemele necesare. Şcolile tehnice vor avea un rol din ce în ce mai mare, mai ales că această criză de talente este la nivel mondial. Orice şcoală care va produce talent competitiv va avea de căştigat.

 

Märt Aro, cofondator al DreamApply

Obiectivul nostru a fost să facem educaţia de calitate accesibilă pentru toată lumea, la nivel global. Ne uităm după oportunităţi, la cum putem să avem un impact asupra oamenilor, mai ales a celor tineri. Totul a plecat de la un vis, acum platforma noastră integrează universităţi din 41 de ţări şi am reuşit să schimbăm modul în care educaţia de calitate are loc la nivel global.

Am vizitat personal circa 300 de universităţi din toată lumea. Şi am învăţat diverse lucruri intersante. Am observat cum îmbunătăţesc universităţile, într-un mod diferit, modul în care predau, pentru că fiecare are modul ei de a-şi seta obiectivele şi cum vor să contribuie la creşterea comunităţii.

Prin accesul la universităţi din diferite ţări, studenţii pot observa diferenţele culturale, diferenţele legate de orice au în jurul lor şi astfel pot inova, pot veni cu idei noi care să îmbunătăţească anumite aspect. Pentru a îmbunătăţi educaţia prin noile tehnologii noi ne uităm la ceea ce ne ajută în prezent să creştem calitatea educaţiei şi încercăm să îmbunătăţim.

 

Pasi Toivanen, senior vice president şi head of cloud RAN Solutions la Nokia

Industria 5G nu este una la final, încă mai există valoare de eliberat din această tehnologie. Multe dintre părţile de valoare ale acestei tehnologii sunt pe cale de a fi realizate în următorii doi ani. Cu toate acestea, nu suntem în contradicţie dacă ne pregătim pentru tehnologia 6G pentru că eu sunt foarte încântat de potenţialul tehnologiei 6G, de cum ne poate aduce mai mult din orice şi cum poate aduce diferite aspecte ale companiilor, nevoi ale industriei, nevoi ale oamenilor.

Tehnologia 5G este mai mult pentru industrii, iar tehnologia 6G va veni cu mai mult, un grad şi mai înalt de fiabilitate, dar vine şi cu aspecte umane, putem să combinăn metaversul cu viaţa reală pentru a ajuta servicii de zi cu zi, precum sănătatea. Această tehnologie nu numai că este capabilă să facă societatea mai eficientă, ci aduce aspecte complet noi, să recunoască diferite moduri de lucru, să aibă impact în bateria telefonului mobil, de exemplu, să ajungem la următorul nivel al condusului autonom.

 

Vali Mălinoiu, head of blockchain la humans.ai

Acum avem mai multe linii tehnologice când vine vorba de AI. Primul şi cel mai important dintre ele este că încercăm să creăm un sistem democratic de execuţie, guvernanţă şi antrenare a AI-urilor folosind tehnologia blockchain. Şi, desigur, în toţi paşii aceştia de a crea acest ecosistem avem diferite inovaţii – de la sintetic media, large language model (LLM) şi data analysis.

Şi investim în trei mari direcţii – sintetic media (se referă la capacitatea tehnologiei de a folosi inteligenţa artificială pentru a reproduce atât imagini video cât şi audio; practic putem să clonăm vocea cuiva, putem să creăm avatare digitale folosind înregistrări de câteva minute cu noi, iar în combinaţie cu vocea putem să cream o persoană sintetică), natural language understanding şi data analysis.

Cu sintetic media am creat la finalul anului trecut - începutul acestui an pentru o companie mare de electrocasnice peste 500 de reclame care au fost generate într-o zi folosind un avatar sintetic. Practic, am lucrat împreună cu cei care ştiu cum se fac exact reclamele, cumva i-am ajutat. Un alt exemplu, avem un instrument de antidiscriminare. Practic, dacă te simţi inconfortabil puteţi intra în orice apel video – Zoom, Teams, etc. – cu un avatar care arată diferit de voi. Instrumentul acesta este folosit, avem cerere.

 

Clara Neppel, expert în guvernanţă AI, senior director european operations, IEEE

Se vorbeşte despre etică în ceea ce priveşte inteligenţa artificială pentru că are implicaţii profunde pentru toţi oamenii. Dacă folosim inteligenţa artificială în recrutare, de exemplu, această tehnologie va determina criteriile după care vei fi ales pentru un loc de muncă. De asemenea, AI-ul va fi folosit în asigurări, în a determina profilul de risc al clienţilor, care pot plăti mai mult, mai puţin sau poate nu vor fi acceptaţi. Astfel, dacă folosim această tehnologie în aplicaţii de risc înalt trebuie să ne asigurăm că am implementat reglementările potrivite, necesare, şi că nu sunt controlate de nimeni.

Cred că nu este posibil să oprim folosirea inteligenţei artificiale, ea este pe piaţă, toată lumea o poate folosi acum. Cred că este mai important să accelerăm procesul prin care facem cadrul de reglementare pentru această tehnologie, cum să ţinem cont de anumite principii când dezvoltăm o tehnologie, când o folosim, când o integrăm în produse pe care le folosim zilnic şi care sunt accesibile copiilor, tuturor. Acolo trebuie să ne punem de acord cu privire la ce vrem să realizăm, acesta este cel mai important lucru. Întotdeauna există o parte pozitivă a tehnologiei, dar există şi un potenţial efect negativ, astfel că trebuie să asigurăm că avem puterea această inovativă şi că atenuăm riscurile.

 

Jimmy Wales, cofondator, Wikipedia

Vedem deja că toată lumea vorbeşte despre AI, este integrat deja în anumite aplicaţii, este utilizată. Ne uităm atent la avantajele pe care AI-ul le poate aduce în zona de text, dar şi la dezavantajele pe care le poate avea. Una dintre probleme este legată de faptul că textele nu sunt precise, corecte, iar o altă problemă este că nu oferă surse. Pe de altă parte, vedem un potenţial mare când vine vorba de suportul pe care îl poate aduce comunităţii, spre exemplu, putem folosi AI pentru a găsi şi corecta anumite lucruri dintr-un text, pentru a verifica dacă anumite paragrafe sunt citate corect. Pentru că AI-ul poate detecta greşelile mult mai repede.

AI-ul nu o să genereze texte pentru Wikipedia încă, tocmai din cauză că acurateţea textelor nu este încă suficient de bună. Poate ne va ajuta, va fi un suport. Oamenii pot să se ajute de Chat GPT pentru a scrie, acesta este un avantaj, dar nu îl putem lăsa pe el să facă toată „treaba”.

E minunat când universităţile din diferite părţi ale lumii crează o cultură în jurul inovaţiei şi încearcă să ajungă la cât mai mulţi studenţi, la nivel global.

 

Gilles Jourquin, CEO, Newpharma

Oferim soluţii pentru oameni, iar acestea pot fi de exemplu nutriţie, meditaţie, nu totul se rezumă la pastile. Credem că putem spune că dacă ajutăm la prevenţie şi ne asigurăm că oamenii nu se mai îmbolnăvesc este un business cu o marjă mult mai mare.

Noi suntem în online echivalentul a 1.000 de farmacii. În Belgia sunt 4.500 de farmacii. Piaţa de farmacii în Belgia este undeva la 20%, dar depinde de fiecare ţară.

Pentru mine cea mai mare schimbare este că am cheltuit mulţi bani încercând să scăpăm oamenii de boli, dar ar fi mai ieftin cu tehnologiile noi să ne asigurăm că oamenii nu se îmbolnăvesc. În fiecare zi, dacă nu iei deciziile corecte, suporţi consecinţele în 20-25 de ani.

Pentru mine, oamenii sănătoşi cheltuiesc mai mult timp şi iau produse cu o marjă mai mare. Prin urmare un client sănătos este întotdeauna mai bun decât unul bolnav.

Partea interesantă este din zona de e-commerce când ai 51.000 soluţii, partea complicată este că oamenii nu ştiu ce problemă au. Dacă ai toate soluţiile ai nevoie ca oamenii să îşi pună singuri întrebările corecte.