Consumul, inima oricărei economii, ar urma să crească şi să împingă economia şi în 2023, în ciuda unei inflaţii de neînchipuit acum câţiva ani. Deşi în scădere, inflaţia continuă să lovească în puterea de cumpărare în 2023. Consumul nu scade, dar încetineşte

Consumul, principala ramură a oricărei economii, va continua să crească în România în 2023 şi va fi motorul avansului, arată prognoza Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), actualizată recent. În România, cumpărăturile de bunuri din supermarketuri, de servicii, producţia proprie de castraveţi, roşii, vin sau ţuică, adică tot ce intră în sfera consumului, înseamnă 80% din toată economia ţării.

Datele statistice au fost confirmate şi de participanţii la conferinţa ZF Retail Summit.  Călin Costinaş, deputy CEO la Profi, a spus că anul a debutat bine pentru retailer şi va merge bine în continuare, chiar dacă vor mai fi fluctuaţii: „Anul a început bine. În primul trimestru suntem pe plus 25% an/an, semnificativ peste inflaţie. Vedem că există nişte schimbări, dar nu credem că sunt atât de radicale. Simţim în consum că există o anumită schimbare de obişnuinţă, în sensul că scad un pic volumele, şi mai există o migrare dinspre produsele premium spre produsele medii sau dinspre produsele medii spre produsele economic.“

Inflaţia este în acest moment de 11,3%, iar guvernul estimează că media pe tot anul va fi de 10,7%, în scădere de la circa 14% în 2022. Aceste cifre erau de neimaginat în urmă cu câţiva ani, când o inflaţie de 4% era considerată foarte mare, mai ales prin comparaţie cu deflaţia cu care se bătea zona euro. Pe de altă parte, o inflaţie anuală de 10% nu se compară cu hiperinflaţia experimentată de români în anii 90, când au fost creşteri anuale de peste 200%, în 1992 şi 1993.  Cifrele despre inflaţie reprezintă o medie calculată de INS, la un coş de consum considerat mediu. Inflaţia diferă de la o familie la alta, de la o persoană la alta, în funcţie de nevoi şi obiceiul de consum: pentru un nefumător creşterea preţurilor tutunului nu contează, iar pentru un om care merge o singură dată pe an într-o vacanţă cu avionul nu este atât de important că preţul unui bilet a crescut cu 50% pe cât este pentru o persoană care zboară săptămânal.

Vânzările din comerţul cu amănuntul, variabila la care se uită economiştii când vor să determine cum va merge consumul privat, cresc cu peste 5% în primul trimestru, fără a lua în calcul şi creşterea de preţuri. Dacă se adaugă şi inflaţia, accelerarea vânzărilor retailerilor merge spre 20% în T1/2023, versus T1/2022. Ambele cifre sunt importante, pentru că una arată creşterea reală a activităţii economice, iar a doua este importantă pentru bugetul de stat: cu cât vânzările sunt mai mari, cu atât înca­sările din TVA, cea mai importantă taxă, sunt mai mari.

De altfel, vân­ză­rile de bunuri rămân cea mai impor­tantă ancoră pentru econo­mia României în 2023, conform prog­nozei guver­nului. Astfel, chiar dacă nu va mai fi avântul din 2022, din creşterea eco­nomică de 2,8%, numai comerţul cu bunuri ar urma să aducă 0,8 puncte pro­cen­tuale. Serviciile ar urma să vină cu un aport de 0,3%, la fel ca auto­consumul şi consumul guvernamental.

Dincolo de creşterea de preţuri şi scăderea puterii de cumpărare, retailerii au obser­vat şi o modificare a compor­tamen­tului consumatorului, care a fost declanşată mai ales de pandemie.

„Privind în anul 2023, astăzi, online fără offline şi offline fără online nu se mai poate. Clientul vine în magazin, testează, co­man­dă online, se uită în online, vine în magazin şi comanda“, a spus Adelina Badea, CEO al Mobexpert, la ZF Retail 2023.