Iulian Anghel, editor ZF: Eliminaţi nişele fiscale şi veţi avea bani şi pentru profesori

Ziarul Financiar 25.05.2023

Principala cauză a continuării grevei din învăţământ este lipsa banilor. Dar nu aşa a fost mereu?

După ce te baţi cu pumnii în piept că PIB-ul ţi-a crescut cu 4,7% în 2022 „datorită politicilor corecte pe care le-am aplicat”, cum spune premierul Ciucă, te lauzi că veniturile statului au crescut cu 21% anul trecut, ar trebui să te aştepţi şi la întrebarea: dar cu banii ce-aţi făcut? Nimic nou sub soare.

PIB-ul României va atinge în acest an 300 de miliarde de euro.

Evident că ţării îi va mai trebui o jumătate, dacă nu un secol, să se apropie de PIB-ul Olandei, care are un număr al locuitorilor aproape egal cu al României. Dar avansul PIB şi cel al veniturilor au fost, la noi, considerabile în ultimii 20 de ani.

Acum guvernul s-a trezit în faţa unei greve la care nu se aştepta pentru că, nu-i aşa, când te vezi cu sacii în căruţă nu-ţi mai pasă ce-i în urma ta. Inflaţia a redus mult din veniturile reale, nu doar din veniturile bugetarilor, ci din veniturile tuturor. Dacă lucrezi într-o companie privată, şeful tău ridică din umeri şi zice ca Moromete când Jupuitu vine să-i ceară fonciierea:

„N-am! Dacă n-am, n-am!” Dar statul se laudă că are pentru că – nu-i aşa? – veniturile i-au crescut anul trecut cu 21%. Anul acesta, la un PIB de 300 de miliarde de euro, veniturile statului ar trebui să fie de cel puţin 100 de miliarde de euro, chiar dacă veniturile, ca procente din PIB, rămân la 31% şi sunt cu mult-mult sub media UE de 42%. În plus, acest procent este umflat de banii de la UE pentru că veniturile fiscale sunt la 27% din PIB.

Iar sindicatele din învăţământ zic: Pai staţi aşa! Veniturile de anul trecut v-au crescut cu 80 de miliarde de lei faţă de 2021, adică cu 16 miliarde de euro, în bună parte şi de pe urma inflaţiei care ne-a zdruncinat, iar voi nu aveţi 1,5 miliarde de euro cât cerem noi pentru majorarea salariilor? Vă lăudaţi cu venituri în plus, în vreme ce buzunarele noastre se golesc? Atunci veniţi voi la catedră să predaţi pentru un salariu de 2.400 de lei cât are un profesor la început de carieră.

Adevărul este că lucrurile nu se rezolvă pentru că Ministerul Finanţelor nu are bani, deşi se bate cu pumnii în piept, ca Tarzan. Păi de unde să aibă? Poate să crească PIB-ul până la nori, dacă economia funcţionează pe principiul „ursuleţ de catifea, ce se dă nu se mai ia” – un joc de copii, pentru cine nu ştie. Pentru că eliminarea impozitului pentru IT a fost adoptată în vremea guvernului Adrian Năstate şi era pentru o perioadă limitată - 10 ani, dacă memoria nu-mi joacă feste. Dar au trecut 20 de ani de atunci.

Aşa se face că 144.000 de lucrători în IT nu plătesc cei 10% impozit pe venit, nemaivorbind de scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% - o imensă idioţenie politică. Apoi 442.000 de lucrători în construcţii nu plătesc asigurări de sănătate, dar beneficiază de sistemul public de sănătate plătit de alţii. Despre PFA-uri şi alte asemenea (peste un milion de angajaţi) nici nu ai ce spune – e o brambureală acolo de nici cu o minte cât de cât lucidă nu-i dai de capăt. Dintr-odată avem peste o treime din totalul angajaţilor din România care sunt scutiţi, într-un fel sau altul, de plata impozitelor. Şi atunci de unde bani?

Povestea nu se rezumă doar la bani, deşi banii sunt importanţi, ştim. Dvs credeţi că toată discuţia asta cu pensiile speciale nu produce reacţii în mintea oamenilor, chiar şi a acelora care au puţină şcoală? Poate omul nu deschide o carte, dar deschide televizorul care zice vrute şi nevrute şi, din când în când, mai spune că pensiile speciale sunt de 7.000 de lei, că X, după ce s-a pensionat la 45 de ani, s-a reangajat pe acelaşi post şi câştigă încă 7.000 de lei? Chiar credeţi că un profesor debutant cu un salariu de 2.400 de lei nu ştie că un judecător debutant câştigă 9.000 de lei încă de la intrarea în sistem? Nimeni nu cere egalitarism, generaţia mea şi-a trăit adolescenţa în comunism şi ştie ce înseamnă. Dar nevoia de echilibru social este fundamentală pentru sănătatea unei naţiuni. Cum este posibil ca un venit salarial minim brut pe economie de 3.000 de lei (1.800 de lei net) să fie impozitat, iar un salariu de 2.000 de euro lunar în IT să nu fie?

Că face IT-ul PIB? O fi făcând, dar oamenii mănâncă PIB? Sau mănâncă lapte bătut al cărui preţ s-a dublat în doar câteva luni?

Soluţii? Păi ele au fost date de economişti, dar cine le ia în seamă?

În mai anul trecut cei mai buni economişti din România au publicat, sub egida Consiliului Fiscal,  un studiu de 100 de pagini: „Consolidarea bugetară şi creşterea veniturilor fiscale – necesitate vitală pentru stabilitatea şi securitatea economică a României”. Ei bine, concluziile studiului sunt că veniturile statului trebuie neapărat majorate, dacă ar fi posibil cu 4,5% din PIB, dar nu prin introducerea cotei progresive de impozitare, ci, realmente, prin corectarea greşelilor de azi: eliminarea nişelor fiscale ar putea aduce 2-3% la buget, echivalent PIB, o colectare mai bună de către ANAF, în urma informatizării, ar aduce 1% echivalent PIB la buget, iar majorarea taxelor pe proprietate (care sunt foarte mici acum) şi pe mediu ar aduce echivalentru a 0,5% din PIB. Or, vrerile profesorilor înseamnă chiar 0,5% din PIB. Doar că cu politica „ursuleţ de catifea, ce se dă nu se mai ia” aplicată şi de guvern, şi de justiţie nu ajungi nicăieri.

Toată lumea trebuie să plătească impozite la fel. Eliminarea pensiilor speciale nu va aduce cine ştie ce bani la buget. Dar este o chestiune de morală.

La fel cu scutirile fiscale. Dacă un om se simte nedreptăţit, cu el nu mai ai ce face, indiferent dacă lucrează într-o instituţie publică sau într-una privată.