Raportul de ţară al Comisiei Europene: România nu va putea atinge un nivel al deficitului bugetar de sub 3% din PIB în 2024. Deficitul de cont curent este nesustenabil, iar leul este suprevaluat

♦ Deficitele României sunt o vulnerabilitate pentru economie, dar finanţele ţării sunt stabile, datoria publică este redusă şi sistemul bancar este robust ♦ Atuurile ţării sunt o datorie publică mică, finanţe stabile şi un sistem bancar solid.

Executivul Comisiei Europene a publicat raportul de ţară pentru 2023, care constată că economia a crescut bine în 2022 (cu 4,7%), dar estimează că această creştere nu va mai fi atât de puternică pe viitor. Prognoza de creştere a Comisiei rămâne însă una încrezătoare, un avans de 3,2% al economiei în acest an. Este o creştere care, dacă s-ar materializa, ar fi bună, având în vedere ce se întâmplă în jur. Joi, Institutul de Statistică al Germaniei a anunţat că ţara nu a evitat recesiunea tehnică - o scădere mică, e adevărat, a economiei pentru două trimestre consecutiv – un minus de 0,3% în T1/2023 şi unul de 0,5% în T4/2022. Şi economia SUA anticipează o recesiune tehnică, dar economia României este strâns legată de economia europeană, spre care exportă 70% din produsele sale. Însă evoluţia economiei americane influenţează piaţa europeană şi, pe cale de consecinţă, şi pe cea a României.

Inflaţia este cea care a dus Germania în recesiune tehnică, pentru că consumul a scăzut cu 1,5% în T1/2023 şi atunci, fireşte, neavând cerere ca în anii buni, companiile au produs mai puţin.

În România, consumul s-a temperat şi el, de la o creştere cu două cifre la una de 2-3%, tot ca urmare a inflaţiei, o inflaţie greu de stăpânit.

Ea va scădea de la 16% anul trecut la una de sub 10% în acest an, dar inflaţia mai mică nu înseamnă că preţul unei sticle de lapte revine la nivelul de acum un an, ci doar că preţul creşte, dar creşte mai puţin decât acum câteva luni.

„Credem că inflaţia va fi undeva la 7-8% în acest an”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România. Însă asta dacă nu apar evenimente neprevăzute: „Blocarea cerealelor ucrainene (pătrun­derea lor pe piaţa românească - n. red.) a fost un scenariu inflaţionist - a afectat şi afectează inflaţia”. Este simplu: când oferta este mare, preţul scade. Nu doar oamenii au nevoie de cereale, au şi vacile şi porcii din ferme. Aşa că o ofertă mai mică creşte preţul produselor  şi, în final, preţul la raft – iată inflaţia.

România va continua să înregistreze creştere economică, dar va continua cu deficite mari, spune raportul de ţară al Comisiei. Deficitul bugetar ar urmă să fie în acest an de 4,7% din PIB şi de 4,4% din PIB în 2024, deci nu va ieşi din procedura de deficit excesiv (sub 3% din PIB), aşa cum s-a angajat guvernul României, crede Comisia.

Executivul european mai spune că deficitul de cont curent este prea mare şi că leul este supraevaluat.

Deficitul de cont curent al României a crescut în ultimii an şi a ajuns la 9,3% din PIB, în 2022, în creştere de la 7,2% din PIB în 2021, fapt ce poate pune în dificultate capacitatea ţării de a se împrumuta de pe pieţele externe. Adrian Codirlaşu admite că leul este supraevaluat, dar cu nuanţe: „Este doar uşor supraevaluat”. Leul s-a apreciat faţă de euro cu 6%, în ultima vreme, deci nu poţi vorbi de cine ştie ce „supraevaluare”. În aceeaşi vreme, deficitul de cont curent de 9,3% din PIB, anul trecut, este foarte mare. Şi să nu uităm că anul trecut au intrat în România mulţi bani din fonduri UE (peste 10 mld. euro – n. red.), iar în acest an ei vor fi mai puţini în lipsa „reformelor” cerute de Comisie. Şi atunci este posibil ca deficitul de cont să nu scadă potrivit aşteptărilor autorităţilor de la Bucureşti.

„Contul curent al României continuă să reflecte deficitul bugetar semnificativ care a ajuns la 6,2% din PIB în 2022 (5,7%  din PIB, după datele Ministerului român al Finanţelor – n. red.)”.

Comerţul exterior nu merge nici el bine, deficitul comercial este prea mare şi este compensat doar parţial de excedentul înregistrat la servicii, potrivit sursei citate: „În următorii doi ani, deficitul de cont curent este de aşteptat să se ameliorează doar marginal, până la aproximativ 8% din PIB”.

România este, totuşi, într-o situaţie nu nemaipomenită, dar bună: şocul de pe pieţele de energie se diminuează, finanţele ţării sunt stabile, datoria publică este redusă (50% din PIB – n. red.), sistemul bancar este robust. Pericolul ar putea veni dintr-o volatilitate globală iar deficitele mari obligă guvernul să se împrumute de pe pieţele externe şi aceasta este o vulnerabilitate la şocuri. De aceea administraţia trebuie să-şi reducă deficitele pentru a se putea apăra de volatilitatea care poate apărea în pieţe, potrivit raportului citat.