Poveşti despre antreprenoriat. Ionuţ Bonoiu a lansat un volum reeditat al seriei de studii publicate de dr. Nicolae I. Angelescu, „Negustorii de odinioară”

Autor: Dana Ciriperu 26.05.2023

“Vorbim despre trecut ca să învăţăm, să facem lucrurile mai bine, mai responsabil, să evităm greşelile prezentului”, a spus Ionuţ Bonoiu, jurnalist cu 22 de ani de experienţă în presa de business, la evenimentul de lansare al volumului reeditat Negustorii de odinioară”.

Ionuţ Bonoiu a făcut parte şi din echipa Ziarului Financiar şi a revistei Business Magazin.

Cum se făceau tranzacţiile  - contractele de tovărăşie – la final de secol XIX, care erau preocupările negustorilor, cum au apărut branduri precum Casa Capşa, dar şi care sunt lecţiile de viaţă predate de aceşti negustori acum mai bine de 150 de ani sunt teme din trecut povestite în volumul „Negustorii de odinioară”, dar care ajută la o mai bună înţelegere a prezentului.

Iată ce consemna C.A Rosetti, primul-staroste al comercianţilor din Bucureşti în 31 mai 1861, într-o scrisoare trimisă Ministrului de Interne: „În mai multe rânduri comercianţii Capitalei s-au plâns contra nedreptei concurenţe ce suferă de la vânzătorii ambulanţi, care fără a da nicio chezăşie, fără control din partea dregătoriilor şi fără nicio îndatorire către fisc, vând în toată libertatea pe stradă şi în pieţe publice, mărfuri de tot felul, cauzând o ilegală concurenţă, la care niciun prăvăliaş nu poate rezista”.

După 162 de ani, ANAF-ul încearcă să îi transforme pe curieri în agenţi ai fiscului în speranţa că ar putea creşte astfel nivelul de colectare din comerţul online nefiscalizat, acolo unde zeci de persoane fizice încasează zeci de mii de euro fără „nicio îndatorire către fisc”. Doar tipul de comerţ e diferit, însă concurenţa neloială şi lipsa de control din parea „dregătoriilor” au consecinţe dramatice asupra comercianţilor care respectă normele legale.

Presiunea de pe umerii celor puţini care plătesc taxe este invocată şi de „negustorii” de astăzi, cei care devin, în lipsa unui staroste precum era C.A Rosetti, adevăraţii purtători de cuvânt al breslelor din care fac parte.

Iar despre meşteşuguri şi bresle găsim zeci de pagini în Negustorii de odinioară.

Casa Capşa rezistă şi astăzi pe Calea Victoriei ca o mărturie a rezistenţei unui brand care acum un secol era un simbol al luxului şi a bunului gust în arta cofetăriei. Mai mult,

Grigore Capşa este “responsabil” de formarea primei generaţii de cofetari români. Dacă ne uităm astăzi la măiestria multor afaceri mici din zona de cofetărie vedem rădăcinile adânci ale unei meserii învăţate de mai mulţi membri ai familiei Capşa în uceniciile din străinătate.

Ionuţ Bonoiu şi-a propus ca prin colecţia BusinessPedia, din care primul volum este reeditarea Negustorilor de Odinioară, să realizeze un demers de recuperare a istoriei businessului românesc. “Colecţia BusinessPedia va fi manualul de istorie al viitorilor antreprenori români de succes”, spune el.

Iar unul dintre mesajele pe care le-ar putea primi orice generaţie de antreprenori vine de la Dimitrie Frigator, născut în 1838 în Braşov, negustor respectat care îşi încheia fiecare scrisoare cu următoarea recomandare:  „Citeşte în fiecare zi registrul de poliţe, să nu cumva să se uite vreo plată să păţesc ruşine.“

Despre cinste, onestitate şi bună credinţă, Negustorii de Odinioară rămâne o carte de dăruit celor care vor să cunoască şi să înţeleagă trecutul, este o carte care vorbeşte despre rădăcini, despre familie şi puterea relaţiilor dintre oameni, la fel cum la început de poveste, Ionuţ Bonoiu îşi menţionează familia: „Pentru Mihai şi Iuliana”.