Bursa de Valori Bucureşti este prea mică pentru fondurile obligatorii de pensii. Mihai Căruntu, vicepreşedinte, AAFBR: Pilonul II a ajuns să controleze peste o treime din free-floatul bursei. În absenţa unui flux de listări de noi companii mari, fondurile vor fi forţate să „exporte“ indirect economisirea internă

Autor: Tibi Oprea 05.11.2023

♦ Cele şapte fonduri Pilon II aveau la final de august active nete de 23 mld. euro ♦ Investiţiile în cele 27 de companii de la BVB se ridică la 5,4 mld. euro, din care NN Pensii are circa 35% ♦ Acestea deţin între 40% şi 55% din free-floatul principalelor acţiuni, cum ar fi OMV Petrom, Romgaz, Transelectrica, Electrica sau Transgaz ♦ Pe pieţele externe, plasamentele sunt acum la circa 5% din portofoliul lor ♦ Pe de altă parte, fondurile mutuale româneşti diversificate şi de acţiuni continuă să aibă un impact marginal asupra bursei, cu o valoare cumulată a activelor nete de 1 mld. euro ♦ Acelaşi lucru se poate afirma şi în ceea ce priveşte fondurile opţionale de pensii.

Fondurile de pensii Pilon II, la care contribuie aproximativ 8 milioane de salariaţi români cu 3,75% din venitul brut lunar, au ajuns să con­tro­leze peste o treime din capita­liza­rea free-floatului Bursei de Valori Bucureşti, în condiţiile în care deţin între 40% şi 55% din acţiunile liber tranzacţionabile (free-float) în ca­zul multor companii importante listate la BVB.

Inclusiv din considerente legate de managementul riscului de lichiditate, spaţiul acestora de a continua să învestească semni­ficativ în acţiunile principale de la BVB este limitat pe termen lung, scrie Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, într-o analiză. „Inevitabil, este de aşteptat ca fondurile obligatorii să realizeze în anii următori plasamente preponderent în acţiuni listate pe alte pieţe de valori mobiliare reglementate din Uniunea Europeană, care ocupă în prezent doar 5% din expunerea totală pe acţiuni a fondurilor pilon II. Astfel, în absenţa unui flux de listări de noi companii de dimensiuni semnificative la Bucureşti, fondurile obligatorii de pensii vor fi forţate către un «export» indirect de econo­misire internă“, afirmă Mihai Căruntu.

Fondurile obligatorii reprezintă de departe cea mai importantă acumulare de economisire internă nebancară, activele lor nete (VAN), la sfârşitul lunii august 2023, fiind de circa 23 mi­liarde euro. Astfel, sectorul pensiilor private a devenit substanţial mai reprezentativ com­parativ cu industria fondurilor deschise de investiţii a cărei dezvoltare stagnează, nivelul activelor lor nete situându-se sub pragul de patru miliarde de euro.