Economia a crescut la 9 luni cu 1,4% de la 1,1% după revizuirea datelor de către Statistică. Totuşi, creşterea economică din acest an este sub aşteptări

Investitiile şi consumul au fost principalele motoare ale creşterii economiei în primele nouă luni ale anului, cu o contributie de 2,8%, respectiv 2,2%, în conditiile în care PIB-ul s-a majorat în acest interval cu 1,4%, pe serie brută, arată datele INS publicate joi.

Comparativ cu datele anuntate la inceputul lunii noiembrie, Institutul National de Statistică a revizuit în sens pozitiv rata de creştere a PIB, de la 1,1% la 1,4%, odată cu revizuirea evolutiei din T3.

Calculat la serie ajutată sezonier, PIB la 9 luni a crescut cu 2,2%.

În T3/2023, economia a avut un avans de 0,9% fată de T2/2023 (revizuit de la 0,4%) şi cu 1,1% fată de T3/2022 (revizuit de la 0,2%).

Pe sectiuni, o contributie pozitivă la creşterea economiei, de 2,8%, au avut investitiile (formarea brută de capital fix), al căror volum s-a majorat cu 10,7% în ianuarie-septembrie 2023.

Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al căror volum s-a majorat cu 2,8% au contribuit cu 1,7% la creşterea PIB, iar consumul administraţiilor publice, al căror  volum s-a majorat cu 6,9, a avut o participatie de 0,7% la creşterea PIB.

De asemenea, un impact pozitiv a fost înregistrat de exportul net (+1,3%), consecinţă a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 0,6%  corelată cu o reducere mai pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (-3,2%).

În schimb, variatia stocurilor a avut un impact negativ de -4,9% la creşterea PIB.  Variaţia stocurilor reprezintă diferenţa între valoarea stocurilor achiziţionate de o societate şi valoarea celor disponibilizate.

Din punct de vedere valoric, PIB la 9 luni este estimată la  1.130 miliade lei preţuri curente, pe serie brută, şi 1.185 miliarde lei pe serie ajutată sezonier.

Pe categorii de resurse, contributii pozitive la creşterea economiei au avut:

• Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%
• Construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%;
• Informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%;
• Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%;
• Tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%;
• Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%;
• Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate  s-a majorat cu 5,5%;
• Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%.

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,2%.

Pe de altă parte, industria a avut  o contribuţie negativă (-0,6%), cu o pondere de 21% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.