Un nou proiect RO-NET. Guvernul aprobă o schemă de finanţare de 94 mil. euro din PNRR pentru a ajuta operatorii de telecom să dezvolte reţele de fibră optică sau 5G în 945 de localităţi unde serviciile de comunicaţii au o calitate scăzută. Poate aplica orice operator, cu o vechime de minim 3 ani

Autor: Adrian Seceleanu 09.05.2024

Guvernul a aprobat o schemă de finanţare de aproape 100 mil. euro, cu fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru dezvoltarea de reţele de comunicaţii fixe sau mobile de mare viteză în aproximativ 1.000 de localiităţi cu acces la servicii de o calitate scăzută, a anunţat premierul Marcel Ciolacu.

„Aprobăm azi o investiţie majoră, de aproape 100 de milioane de euro, prin care vor fi dezvoltate conexiuni pentru internet de mare viteză în aproximativ 1000 de localităţi din ţară. Prioritate vor avea unităţile şcolare, bibliotecile, unităţile medicale şi instituţiile publice. De asemenea, vor fi vizate şi acele comunităţi unde nu există internet iar reţelele fixe ori mobile sunt insuficiente, inclusiv în zonele defavorizate”, a afirmat Marcel Ciolacu.

România a mai derulat în trecut un proiect din fonduri europene pentru dezvoltarea de reţele în aşa numitele „zone albe”, cu acoperire slabă sau lipsă a serviciilor de comunicaţii, a cărui implementare s-a prelungit cu ani de zile faţă de termenele iniţiale pe fondul problemelor generate de activităţi birocratice - obţinere de autorizaţii, semnarea recepţiei pentru lucrări etc. Proiectul, demarat în 2011 şi lansat în 2014, a fost câştigat de fostul grup de comunicaţii fixe şi mobile Telekom România (spart în bucăţi ulterior de nemţii de la Deutsche Telekom şi scos la vânzare - divizia fixă fiind achiziţionată de Orange, în timp ce vânzarea diviziei mobile este în derulare).  Pe durata implementării proiectului reprezentanţii Telekom şi cei ai Ministerului Comunicaţiilor au intrat în numeroase conflicte în legătură cu proiectul, cele două părţi acuzându-se reciproc de întârzierea finalizării lui. Proiectul a fost finalizat abia în 2022.

Noul proiect are o abordare diferită, respectiv lucrările nu sunt atribuite unei singure entităţi.

Principalele elemente ale noului proiect sunt, conform documentelor guvernamentale: