Premiile Cano

Autor: Sonia Cristina Stan 03.11.2006
In fiecare an, pe 3 mai, de ziua libertatii presei, un jurnalist al lumii este premiat de catre UNESCO cu cea mai inalta distinctie: Premiul mondial al libertatii presei. Acordata pentru prima data in 1997, distinctia are valoarea de 25.000 de dolari si poarta numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat pentru ca a denuntat actiuni care priveau traficul de droguri din tara sa.
Nascut la Bogota in 1925, Guillermo Cano Isaza a fost ucis de catre mafia drogurilor in 17 decembrie 1986, la iesirea din sediul El Espectador, jurnalul pe care-l conducea si unde lucra de la 27 de ani. Magistratii care au instrumentat cazul au fost amenintati la randul lor, supusi tentativelor de coruptie si chiar asasinati. Trei ani mai tarziu, o bomba a distrus intregul sediu al gazetei. Lup ta continua a lui Guillermo Cano de-a lungul carierei sale pentru nesupunerea presei, tenacitatea in sustinerea cauzei si imprejurarile mortii simbolizeaza pretul platit de catre jurnalistii din intreaga lume.
In regulamentul de decernare a premiului Cano se precizeaza ca el este "destinat sa distinga o persoana, o organizatie sau o institutie care a contribuit de o maniera notorie la apararea si/sau promovarea libertatii presei oriunde in lume, mai ales daca pentru aceasta si-a asumat riscuri sau a fost supusa sanctiunilor". Cei zece jurnalisti distinsi cu acest premiu pana acum reprezinta tot atatea motive pentru care poti sa mori exercitandu-ti profesia.
In 1997, la inaugurare, premiul Cano a revenit jurnalistei chineze Gao Yu, inchisa din 1993 pana in 1999 pentru ca a publicat articole virulente in jurnalele The Mirror Monthely, The Overseas si China Daily din Hong Kong. Ea a fost eliberata in 1999, din motive medicale.
Anul urmator, in 1998, laureata a fost Christina Anyanwu, o jurnalista nigeriana. Directoare si redactor-sef la The Sunday Magazine Nigeria, publicatie curajoasa si independenta, astazi disparuta, jurnalista a fost inchisa in 1995, in conditii extrem de dificile, pentru simplul fapt ca si-a facut meseria: a publicat informatii privind o tentativa de lovitura de stat contra guvernului nigerian. A parasit inchisoarea in 1998.
Jesus Blancornelas din Mexic a primit premiul in 1999. Cofondatorul si directorul revistei Zeta News Weekly, editata la Tijuana, este cunoscut pentru denunturile coruptiei in general si a celor privind traficul de droguri in particular. In noiembrie 1997, el a fost victima unei tentative de asasinat, urmare a anchetelor si dezvaluirilor sale, mai ales a celor privitoare la uciderea lui Hector Felix Miranda, colegul sau cofondator al trustului Zeta.
In 2000, la editia a patra a premiilor, Nizar Nayyouf din Siria a primit inalta distinctie. Jurnalistul sirian este directorul lunarului Sawt al-Democratyya (Vocea Democratiei), publicatie a Comitetului de aparare a libertatilor democratice din Siria (CDF) si colaborator al saptamanalului Al-Hurrya. A fost retinut in 1992 si condamnat la 10 ani de inchisoare pentru apartenenta sa la o organizatie interzisa - CDF, si pentru "propagarea de false stiri". Complet izolat in inchisoarea militara Mazze din Damasc si supus torturilor, el se gaseste intr-o stare de sanatate alarmanta.
Laureatul anului 2001, U Win Tin din Myanmar (fosta Birmania), era redactorul-sef al cotidianului Hanthawati si vicepresedintele Asociatiei pentru democratie a scriitorilor din Myanmar, de asemenea fondatorul Ligii nationale pentru democratie. A fost arestat in iulie 1989. Trei luni mai tarziu, a fost condamnat la 14 ani de inchisoare pentru apartenenta sa presupusa la Partidul Comunist din Myanmar, formatiune interzisa. A fost inchis la Rangoon, capitala tarii, si judecat fara a fi scos din inchisoare, apoi condamnat la inca 5 ani suplimentari, pentru ca s-a descoperit ca avea asupra sa ustensile de scris, infractiune grava potrivit regulilor sub care fusese intemnitat. Foarte bolnav, el se gaseste azi la spitalul central din Rangoon, intr-o stare grava. Ar trebui sa-si termine de ispasit pedeapsa in iulie 2008.
Geoffrey Nyarota din Zimbabwe, directorul singurului cotidian independent din tara sa - Daily News -, este premiantul din 2002. A fost retinut si acuzat de defaimare, pentru ca a publicat informatii conform carora responsabilii guvernamentali au falsificat rezultatele electorale ale alegerilor prezidentiale din martie 2001 si a scapat cu viata in urma unui atentat cu bomba, in 2000, chiar in sediul redactiei. Un an mai tarziu, o alta bomba l-a lasat fara rotativa pe care tiparea jurnalul. In ciuda acestor presiuni, Daily News nu a ratat nici macar o zi de aparitie. Guvernul tarii sale a lansat cinci acuzatii contra lui, pentru articole in care jurnalistul viza coruptia si violarea drepturilor omului.
Amira Haas - prima si singura jurnalista israeliana care traieste in teritoriul palestinian - a primit distinctia Cano in 2003. Instalata la Gaza dupa semnarea acordului israeliano-palestinian din decembrie 1993, s-a stabilit mai apoi la Ramallah in Cisiordania. Supravietuitoare a Holocaustului, ea si-a inceput cariera jurnalistica in 1989, la Ha'aretz. A scris articole pline de compasiune despre viata cotidiana a palestinienilor si a adus critici vietii politice israeliene si palestiniene, care au expus-o unei duble presiuni.
Cubanezul Raul Rivero, castigatorul din 2004, este si poet, actualmente arestat, dupa o indelunga hartuire. A fost corespondent la Moscova al agentiei "Prensa latina", din 1973 pana in 1976. La intoarcere, a fondat Cuba Press si in 2001 a infiintat prima asociatie jurnalistica independenta din Cuba. In 2003, a fost retinut alaturi de alti 25 de jurnalisti cubanezi si condamnat la 20 de ani de inchisoare sub acuzatia ca a adus atingere integritatii teritoriale cubaneze si independentei statului.
Redactor-sef al cotidianului Nanfang Dushi Bao, jurnalistul chinez Cheg Yizhong isi adjudeca premiul in 2005. A scris cu mult curaj despre epidemia de SARS si despre un deces intr-un comisariat din Canton. Inchis cinci luni alaturi de doi dintre colegii lui de redactie, a fost eliberat in 2004, cu interdictia de a-si relua lucrul. Cotidianul sau este unul dintre cele mai populare din China.
La ultima editie, premiul i-a revenit lui May Chidiac, o populara prezentatoare de televiziune libaneza si realizatoare de emisiuni. Popularitatea ei inseamna mult intr-o tara traumatizata de razboi. Victima a unui atac cu bomba in septembrie 2005, May Chidiac are o mana si un picior amputate, lucru care a socat opinia publica libaneza. Este simbolul libertatii de expresie in tara sa.