Face-liftul Bucurestiului: apartamente si vile in loc de fabrici si uzine

Autor: Alexandru Ichim 31.10.2006
Blocuri cu apartamente de lux si cartiere de vile, in loc de fabrici si uzine - este noua strategie municipala de "schimbare la fata" a orasului, anuntata de autoritatile Bucurestiului pentru urmatorii ani.
Fabricile si uzinele incapabile sa-si sustina sau sa contracteze imprumuturi pentru investitiile in tehnologii noi, nepoluante, risca sa fie inlocuite pe harta Bucurestiului de cladiri noi, iar aceste cazuri nu sunt putine.
Transformarea cartierelor muncitoresti ale Bucurestilor in zone rezidentiale va incepe de anul viitor, odata cu momentul integrarii in Uniunea Europeana. Edilii Capitalei nu sunt la prima tentativa de acest fel, dar de aceasta data au deja o lista cu fabricile si uzinele din interiorul orasului care nu indeplinesc normele de mediu, impuse de UE si asumate de Guvern prin incheierea Capitolului 22 privind protectia mediului.
Mai mult, Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti prevede mutarea zonelor industriale din interiorul orasului catre periferie, in zone ca Trafic Greu, Progresului, Titan, Chitila, Baneasa si Obor urmand sa fie dezvoltate importante centre de afaceri si zone rezidentiale.
"Este un pas urmator pe care noi il intentionam, si anume reconversia zonelor industriale in zone urbane cu potential de dezvoltare. Incercam, in beneficiul cresterii calitatii vietii in Bucuresti, sa mutam zonele industriale cat mai mult la periferia orasului", afirma Adriean Videanu, primarul Bucurestiului, referindu-se la modificarile urbanistice din zona Basarab-Orhideelor-Grozavesti, care vor avea loc odata cu inceperea lucrarilor de construire a pasajului de la Basarab.
Potrivit datelor Agentiei de Protectie a Mediului, peste 30 de intreprinderi bucurestene risca sa fie inchise, la 31 decembrie 2006, daca nu investesc in linii tehnologice nepoluante, potrivit directivelor europene privind controlul poluarii industriale, asumate de Guvern prin incheierea Capitolului 22 de negociere cu UE, privind protectia mediului.
Liniile tehnologice invechite si nivelul ridicat de emisii rezultat de la marii producatori industriali bucuresteni incalca directiva IPPC. Pentru a functiona, la data aderarii, adica la 1 ianuarie 2007, aceste intreprinderi trebuie sa investeasca in linii tehnologice moderne, nepoluante. Este vorba despre sume imense, pe care multi nu le pot suporta din surse proprii, reiese dintr-un raport al Agentiei pentru Protectia Mediului Bucuresti (APMB).
In Bucuresti exista 34 de instalatii industriale monitorizate de autoritati. Instalatiilor, in care se desfasoara activitati IPPC si care nu respecta conditiile prevazute de autorizatia integrata de mediu, li se va suspenda activitatea la data aderarii, pana la conformare. De asemenea, este obligatoriu ca autorizatiile emise pentru instalatiile noi, cele care au fost puse in functiune in perioada 30 octombrie 1999 - 3 aprile 2002, sa fie revizuite inainte de 31 decembrie 2006.
Potrivit APMB, din cele 34 de intreprinderi aflate in monitorizare, doar opt au elaborat proiecte de retehnologizare, obtinand prelungirea termenului de implementare (perioada de tranzitie) pana in 2014. Acestea din urma au prezentat estimari de investitii in valoare totala de 53,205 milioane de euro, necesare conformarii.
Este vorba despre societati ca SC Kvaerner IMGB SA - care s-a angajat sa investeasca 35 de milioane de euro intr-o linie tehnologica nepoluanta sau SC Chimopar SA, cu o investitie de 9,4 milioane de euro.
Celelalte societati sunt in faza de negociere cu diferite banci, acestea neavand posibilitatea de a sustine, prin forte proprii, un program de investitii pentru achizitia unor linii tehnologice nepoluante, reiese din raportul APMB. Este vorba despre societati ca Electroaparataj SA, BrauUnion Romania, Cesarom SA si alte 23 de societati comerciale care ar trebui sa investeasca, in urmatorii doi ani, 19,297 milioane de euro pentru a putea obtine avizele de mediu necesare functionarii, in 2007.
Pana la definitivarea situatiei marilor poluatori bucuresteni, autoritatile municipale intreprind deja primii pasi pentru scoaterea zonelor industriale in afara orasului.
Printr-un proiect de hotarare - care va fi supus dezbaterii Consiliului General al Municipiului Bucuresti in sedinta de joi - edilii Capitalei propun desfiintarea a nu mai putin de 49 de linii de cale ferata industriala, care deservesc diverse intreprinderi bucurestene. "In practica punerii in aplicare a proiectelor Primariei Municipiului Bucuresti se intampina mari greutati din cauza existentei unor linii de cai ferate amplasate pe infrastructura urbana si care in prezent sunt practic nefunctionale si neutilizabile, punand chiar in pericol siguranta traficului rutier in Capitala", se arata in expunerea de motive care insoteste proiectul de desfiintare a liniilor ferate.
Printre caile ferate care incurca traficul bucurestean sunt cele situate in zonele Cotroceni, Obor, Progresul, Colentina, Pipera, Chitila, Baneasa, Giulesti si Trafic Greu.
Odata "taiate" caile de comunicatii feroviare, insotite de restrictiile de tonaj pe arterele bucurestene, edilii bucuresteni fac primul pas catre scoaterea zonei industriale in afara orasului.
Zone centrale din Bucuresti sunt ocupate, in prezent, de cateva zeci de fabrici. Zona Trafic Greu - situata in imediata apropiere a Palatului Parlamentului - se intinde de-a lungul bulevardului cu acelasi nume, pe o distanta de aproape trei kilometri. Cele cateva sute de hectare sunt ocupate in prezent de platforma industriala Vulcan (falimentara in prezent) si de diverse depozite ale unor firme (printre care Titan Mar, la care este actionar Adriean Videanu).
Zone industriale cu inalt interes pe piata imobiliara ar fi platforma Aversa (Obor), sau intreprinderea Rocar (Zona Progresul).
De asemenea, pe Splaiul Independentei (zona Semanatoarea - Grozavesti) se afla diverse alte obiective industriale care ar putea deveni cartiere rezidentiale, potrivit strategiei municipale.