Inrudirile unui clasicist: N.I. Herescu

Autor: Mihai Sorin Radulescu 27.10.2006
Una dintre figurile venerabile ale literelor clasice din perioada interbelica, N.I. Herescu, profesor de literatura latina la Universitatea din Bucuresti, a ocupat o vreme functia de presedinte al Societatii Scriitorilor Romani, pentru ca, dupa stabilirea la Paris, in exil, sa-si continue acolo activitatea literara.
Putin stiuta este ascendenta sa care urca in boierimea olteneasca de vita veche. Cunoasterea ei o datorez unui arbore genealogic alcatuit de reputatul specialist George D. Florescu, daruit prietenului sau Dinu Tartasescu, de la a carui vaduva a ajuns in posesia mea, precum si unui plic cu interesante documente de familie.
N.I. Herescu era, asadar, fiul generalului Ioan Herescu si al sotiei sale Ecaterina, nascuta Viisoreanu. Num ele de Viisoreanu apare uneori si sub forma Vicsoreanu si il intalnim in istorie cu diferite prilejuri, de pilda in contextul rascoalei lui Tudor Vladimirescu. Viisorenii erau boieri pamanteni aliati cu numeroase alte familii boieresti din Oltenia.
Ecaterina Herescu era fiica lui Dimitrie Viisoreanu (1829-1904) si a sotiei sale Elena nascuta Rosianu, iar Dimitrie Viisoreanu era fiul slugerului Constantin Viisoreanu (1794-1840) si al sotiei sale, din neamul Isvoranilor din judetul Olt. Constantin Viisoreanu a fost consilier de Curte (magistrat) la Craiova (1837) si deputat (1839-1840). Socrii sai erau slugerul Mihai (Mihalache) Isvoranu
(+ 1837) si sotia sa Smaranda Isvoranu nascuta Plopeanu. Pe langa sotia lui Constantin Viisoreanu, acestia doi au mai avut si alti copii, intre care o fiica Elena, casatorita cu Sandu Deparateanu, parintii poetului Alexandru Deparateanu, var primar cu bunicul matern al lui N.I. Herescu.
Ecaterina Herescu nascuta Viisoreanu a avut doi frati: Nicolae - magistrat la Turnu Severin -, casatorit cu Antoaneta Demetriad, si Ion-Virgil, general. Nicolae Viisoreanu a avut mosie la Buzduc (jud. Romanati), unde a ctitorit scoala sateasca. O scrisoare din 30 august 1943, adresata de directorul acestei scoli mostenitorilor lui Nicolae Viisoreanu, atesta gestul de generozitate al acestuia: "In urma sentimentelor nobile, manifestate de defunctul d-voastra parinte, pentru institutiile de educatie din acest sat, noi care conducem aceste institutii, in urma aprobarii Ministerului Ed. Nationale, am decis ca scoala primara din acest sat sa-i poarte numele, iar comitetul scolar local l-a declarat membru de onoare 'post mortem'".
Potrivit ferparului Antoanetei Viisoreanu (+ 1914, in varsta de 34 de ani), Nicolae Viisoreanu impreuna cu sotia sa au avut, la randul lor, cinci copii, pe Ruxandra, Radu, Marica, Barbu si Virgil. Radu Viisoreanu, nascut in 1906, a facut studii de doctorat in drept la Paris. Generalul Ion-Virgil Viisoreanu a avut trei fiice: Florica, Maria - casatorita cu Ioan Naiculescu, avand mosie la Padea (jud. Dolj) - si Constanta, casatorita cu G. Lafcovici.
O alta ramura a Viisorenilor din secolul XX este cea a lui Ion Viisoreanu, fratele mai sus amintitului Dimitrie Viisoreanu, casatorit cu Balasa Perieteanu. Au avut un fiu, Gheorghe, fara urmasi, si patru fete, ceea ce face ca numele sa se fi stins pe aceasta descendenta, ca de altfel si pe celelalte. Pe linie feminina a coborat ilustrul carturar N.I. Herescu.