Ungaria se lupta cu indicatorii macro
Autor:
Diana Tudor Stoica
02.10.2006
Preturile pentru bunurile de consum non-durabile au avut o crestere anuala de 0,9% in august si o crestere de 0,8% fata de luna iulie. Cresterea lunara a scazut cu 1,2% fata de luna iulie. Preturile de producator pentru piata interna au crescut cu 11,1% in august fata de aceeasi perioada a anului precedent si cu 3,1% fata de luna iulie. Preturile de producator pentru exporturile industriale in forinti au avut o crestere anuala de 8,7% in august si o scadere de 1,8% fata de iulie. Apr ecierea forintului a fost un factor important in scaderea lunara brusca a preturilor de export exprimate in forinti. Forintul s-a apreciat cu 1,2% fata de euro si cu 2,2% fata de dolarul american in august fata de iulie. Insa in comparatie cu august 2005, forintul s-a depreciat cu 12,2% fata de euro si cu 7,6% fata de dolar.
In ciuda deprecierii forintului cu 6% in cel de-al doilea trimestru fiscal si a unei deprecieri anuale de 14% fata de sumele inregistrate in 30 iunie 2005, datoriile straine ale Ungariei au scazut cu 1,474 miliarde de euro in cel de-al doilea trimestru fiscal, pana la 9,192 miliarde de euro, cu 836 de miliarde de euro mai putin fata de suma inregistrata in anul precedent.
Cifrele oferite de Banca Nationala a Ungariei arata de asemenea ca deficitul de cont curent al Ungariei este cu mult sub estimarile analistilor, de 1,73 sau 1,72 miliarde de euro, in cel de-al doilea trimestru fiscal deficitul Ungariei fiind de doar 1,468 miliarde de euro.
Moneda ungara a castigat 4% fata de euro, cea mai mare crestere inregistrata incepand cu luna martie 2005, potrivit presei straine. Guvernul ungar a crescut taxele si a introdus noi programe de asistenta financiara pentru gazul natural, medicina si electricitate pentru a putea reduce deficitul de cont curent al tarii, cel mai mare din Europa, si pentru a putea adopta moneda euro incepand cu anul 2011.
Desi anul acesta deficitul de cont curent va reprezenta 10,1% din produsul intern brut, guvernul ungar estimeaza ca datorita eforturilor, deficitul va reprezenta in 2009 doar 3,2% din PIB.