Literatura sarbilor din Romania (XI)

Autor: Miljurko Vukadinovic 01.09.2006
Maturitatea unei literaturi si culturi este data (in afara de critica literara) si de prezentele feminine, ca un semn de recunostere personala. In literatura sarbilor din Romania nu sunt prea multe autoare. Maximum zece. Sa aruncam o privire in atelierul lor de creatie.

Ljubica Rajkic/ Liubita Raichici (n. 1960, Belobresca - judetul Caras-Severin), poet si traducator. Absolventa a Facultatii de limba si literatura rusa/ limba si literatura romana, de la Universitatea din Timisoara. A schimbat cateva locuri de munca pana a ajuns la Directia de Cultura a judetului Caras-Severin, unde lucreaza din 1995.
Debuteaza publicistic in Ziarul banatean, in 1976, iar editorial in 1986, intr-un volum colectiv intitulat Poduri multicolore. Cu volum personal, sub titlul Tacerea in fata cuvantului sarbesc, 1990 (prima carte de debut a unui poet sarb din Romania, in tara de origine!) Liubita Raichici a iesit in evidenta ca un poet modern legat de destinul nefast al poporului sau. Pana acum a publicat sapte volume de versuri. Cel mai mare succes l-a avut cu o carte scrisa in limba romana, intitulata Sarbeste intr-o limba necunoscuta, volum care a confirmat locul special al acestei poete nu numai in literatura confratilor sai din Romania, ci si in intreaga poezie contemporana a limbii sarbe.
Mentionam, cu aceasta ocazie, cateva titluri ilustrative pentru poetica autoarei: In spatele Domnului, 1997, Stiinta despre iluzii (editie bilingva, sarbo-romana), 1997, Iubita in timp liber, 2000. Liubita Raichici este o poeta premiata si apreciata in cercurile literare, in tara ei sau in cea de origine. In romaneste a tradus un volum de versuri intitulat Vartejuri (2002), al poetei Nada Popov. Este prezenta in mai multe antologii ale poeziei sarbe. Poeta traieste si lucreaza la Resita. Propun cititorilor Ziarului de duminica un fragment din poezia sa, in traducerea proprie:

Nisipul si timpul
sunt aceeasi cu neputinta de necuprins
sufera cu aceeasi
unitate de pierzanie
si se inchina masurii
precum noi cei deschisi
in fata Domnului tremuram.

Poet si traducator, Ljubinka Perinac-Stankov/ Liubinca Perinat-Stancov (n. 1969, Timisoara) traieste din ziaristica (lucreaza din 2001 la saptamanalul Nasa rec/ Cuvantul nostru) in orasul sau natal. Inainte de a ocupa acest post, a fost redactor la revista Knjijevni jivot/ Viata literara, unde a si debutat (1986). In perioada anilor nouazeci a colaborat permanent la revistele din Serbia. Aceasta colaborare a condus la un lucru absolut atipic pentru scriitorii de expresie sarba; a publicat trei din patru carti in tara de origine! E vorba despre volumele de versuri Neantul (Panciova,1991), Umilinta dupa Carpati (cu poetul din Valea Timocului Vlasta Mladenovic, cu postfata noastra), Krusevac, 1994, carte ce reprezinta un raspuns la calatoria/ popasul poetilor Radomir Andric si Vesna Parun, Sunetul bland (Belgrad, 1999).
Cativa ani mai tarziu a publicat si volumul Soapta ghicitoarelor (Timisoara, 2003). A tradus din creatia poetului Ion Scorbote: Geometria zapezii (impreuna cu poetul Slavomir Gvozdenovici), 1998, si din cea a poetului-cantaret din Valea Timocului Dragoljub Firulovic: Ape murinde (1999).
Autoarea scrie in sarba, traducand totodata din sarba si romana. Despre poezia sa au scris renumiti scriitori sarbi din tara vecina, precum Sarba Ignjatovic (actualmente, presedinte al Uniunii Scriitorilor din Serbia), Vasa Pavkovic, Radomir Andric, Slobodan Vuksanovic si altii. Autoarea e membru al uniunilor din ambele tari. Sa ne apropiem de poeta prin versurile poemului Ramasite, in traducerea proprie:

Ramasitele granitelor
asezate neadecvat
invelite in carpe
se zaresc hidoase
tivite
cu inevitabila
mancarime a pielii.

Simonida Bugarski-Solaja/ Simonida Bugarski-Solaia (n. 1967, Timisoara), fiica renumitului om de cultura Stevan Bugarski, a mostenit interesul pentru literatura (in primul rand, pentru poezie) si inclinatia spre tehnica (e de profesie inginer), dar lucreaza ca liber traducator autorizat (din 1995). Primele poezii le-a publicat (ca si Liubita Raichici) in ziarul sarbesc Ziarul banatean.
Din 1994, este inclusa in numeroase antologii ale poetilor sarbi din Romania. Este autoarea volumului de versuri in limba sarba Inainte sa-ti bata cineva la usa (Novi Sad, 1994). Iata poemul intitulat Poate destainuirea (trad. Slavomir Gvozdenic si Lucian Alexiu):

Fosnetul frunzei
imi aminteste de soapta neinteleasa a timpului
ce se strecoara
prin trupurile noastre-obosite
lasand in urma pasii albiti ai anilor.