Un caricaturist uitat: Ion Valentin Anestin

Pictor, sculptor, grafician si scriitor, Ion Valentin Anestin (Bucuresti, 24 decembrie 1900 - 6 decembrie 1963) provenea dintr-o familie craioveana cu multiple preocupari culturale. Astfel, bunicul, Ion Anestin, prieten cu I.L. Caragiale, fusese un reputat actor, unchii, Victor Anestin - astronom, iar Alexandru Anestin - publicist si literat. Tatal, Theodor Anestin, a lucrat ca desenator la Primaria Capitalei, iar actorul si caricaturistul Ion (Nuni) Anestin (1941-1989), fiul lui Ion Valentin, a continuat la randul sau traditia familiei.
Personalitate asupra careia mai staruie si astazi o umbra de mister, Ion Valentin Anestin a frecventat, intre 1918-1920, Academia de arte frumoase din Bucuresti (unde l-a avut ca profesor pe sculptorul Fritz Storck), iar apoi Academia libera de arta, infiintata de pictorul Arthur Verona. Dup a 1921, se dedica plasticii si publicisticii, desfasurand o prodigioasa activitate de cronicar teatral si de arta, de prozator si dramaturg, precum si de grafician (caricatura si desen umoristic).
In 1928, raspunde chemarii fostului coleg de liceu Vladimir Donescu, care infiinteaza saptamanalul Vremea. Aici, intre 1931 si 1943, Anestin gireaza pagina teatrala si prezentarea grafica.
Colaborator asiduu la diversele publicatii interbelice, Anestin a publicat albume cu gravuri si ilustratii, devenind un adevarat creator de stil. Pentru caricaturile antistaliniste publicate in Gluma (mai 1940 - septembrie 1944), cu legenda Macelarul din Piata Rosie, in 1944 Anestin va fi suspendat cinci ani din activitatea ziaristica si apoi inchis.
Studiile aprofundate de istoria artei din ultimii ani au impus un tip special de expozitie, asa-numita expozitie dosar, care reuneste in jurul unei opere importante o suita de lucrari revelatoare pentru procesul complicat de elaborare a acesteia.
In acest spirit a fost conceputa si expozitia organizata de Cabinetul de Desene si Gravuri al Muzeului National de Arta al Romaniei (iunie 2006 - ianuarie 2007): alaturi de un desen original de mari dimensiuni infatisandu-l pe Ion Ion, persona-
jul-cheie creat de Anestin (de fapt un autoportret sui-generis) sunt expuse 40 de reproduceri tipografice (provenind de la Muzeul Al. Saint-Georges) dupa desene publicate intre anii 1935-1943, dintre care o buna parte ilustreaza "epopeea" acestui erou inedit, raisonneur si totodata complex interpret.
Pentru a nuanta plurivalenta tematica si inventivitatea plastica proprii artistului, in selectie au fost incluse incisive caricaturi social-politice, precum si desene umoristice cu vadit substrat liric. Intre acestea semnalam un portret putin cunoscut al lui Lucian Blaga, lucrare care imbogateste cu siguranta iconografia poetului si filozofului.
Autor prolific si cultivat, Ion Anestin este decisiv indatorat caricaturii franceze din secolele XIX-XX, a carei orientare de stanga a imbratisat-o. Personajele din caricaturile de moravuri sau cele politice (unde apar frecvent figuri celebre ale epocii precum N.Titulescu, I. Maniu, I. Mihalache, I. Inculet, Al. Averescu, O. Goga, Gh. Tatarascu, Hitler sau Mussolini) sunt de cele mai multe ori de sorginte expresionista, iar tehnica, foarte moderna, este adecvata subiectului abordat. Scriitor inzestrat si sensibil, Anestin a conceput pentru caricaturile sale si legendele pline de talc, consemnand de-a lungul anilor, ca intr-un reportaj vizual, evenimentele percutante ale momentului.
Expozitia readuce in atentia publicului un popular erou de presa si un talentat autor de tipuri si caractere, restituind aproape un deceniu din activitatea unui artist care a marcat profund caricatura romaneasca moderna.