Pentru o zi, Guvernul ungar s-a mutat in Palatul Victoria

Soarta autostrazii Bechtel, proiectul Rosia Montana, cooperarea transfrontaliera, coordonarea Planurilor Nationale de Dezvoltare, aderarea Romaniei la UE sau cooperarea pentru atragerea fondurilor europene au fost tot atatea subiecte aflate pe masa discutiilor la prima sedinta comuna a guvernelor Romaniei si Ungariei.

Intregul guvern ungar (cu exceptia ministrului apararii) au fost ieri prezenti la Bucuresti la prima sedinta a celor doua guverne, prezidata de premierii Calin Popescu-Tariceanu si Ferenc Gyurcsany. Interesul pentru aceasta premiera in zona Europei Centrale si de Est a fost foarte mare, sedinta fiind urmarita de peste 200 de jurnalisti romani si straini.

"Ce am facut astazi este istorie", avea sa spuna la sfarsit, multumit, premierul roman. Des pre "istorie" a vorbit si premierul ungar, amintind ca, in urma cu 15 ani, nimeni nu si-ar fi putut imagina o astfel de intalnire.

In ultimii 15 ani relatiile dintre cele doua tari au fost sinuoase, adesea tensionate. Nationalismele maghiar si roman au alimentat tensiunile fie ca a venit vorba de drepturile generale ale minoritatilor, de ranile istoriei sau, punctual, de legitimatiile de maghiar sau de dubla cetatenie.

De remarcat este faptul ca relatiile romano-maghiare au fost mai bune cand la putere, in cele doua tari, s-au aflat guverne de stanga. Insa intalnirea - exista un adevar cand se spune ca a fost una istorica - a avut loc cand la Budapesta se afla un guvern de stanga, iar la Bucuresti unul de dreapta, lucru care arata ca vremea a invatat cele doua administratii ca ideologiile si nationalismele nu-si mai au locul, cel putin la un nivel institutionalizat, in relatiile dintre cele doua tari. "Ne-am ranit reciproc", avea sa spuna, la un moment dat, premierul Gyurcsany, "dar trebuie sa uitam aceste rani".

Membrii Guvernului maghiar au fost primiti la Palatul Victoria cu onoruri militare si a fost multa bataie de cap pentru organizarea acestei intalniri pentru care s-au cheltuit cinci miliarde si jumatate de lei vechi.

Insa dincolo de discursurile privind importanta evenimentului ("istoric", "simbolic") au fost semnate mai multe documente bilaterale de cooperare pentru sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii, comunicatii, afaceri interne, dezvoltarea infrastructurii, sanatate, aparare, cultura, IT.



Noi consulate

De asemenea, guvernele Romaniei si Ungariei au convenit sa extinda retelele proprii de oficii consulare, prin deschiderea in statul vecin a cate unui consulat general si onorific.

Bucurestiul va deschide un consulat general al Romaniei in orasul ungar Gyula si un consulat onorific la Gyor, iar Guvernul ungar va deschide un consulat general la Miercurea Ciuc si un consulat onorific la Iasi.

In sedinta comuna de ieri s-a stabilit, iarasi in premiera, ca ambele tari sa creasca convergenta Planurile lor Nationale de Dezvoltare.

Este vorba despre acele documente fara de care UE nu finanteaza proiecte intr-un stat membru. Or, scopul acestei coordonari va fi tocmai absorbtia cat mai buna a fondurilor europene.

Un alt subiect discutat in sedinta comuna de guvern romano-maghiara a fost autostrada Brasov-Bors care ar asigura legatura cu Ungaria, ministrul Gheorghe Dobre informandu-i pe oficialii de la Budapesta ca intelegerea convenita de fostul guvern cu firma Bechtel nu respecta normele europene de achizitii publice si nici legislatia romaneasca. Premierul a spus ca lucrarile vor reincepe cand lucrurile vor fi lamurite.

De asemenea, proiectul minei de aur de la Rosia Montana care a provocat ingrijorari majore in Ungaria, din punct de vedere al protectiei mediului a fost un subiect in discutie. Premierul roman a spus ca partea romana va urmari in acest caz respectarea legislatiei internationale, intrucat, fiind un proiect privat, competentele sale sunt limitate.



Acord pentru infiintarea Fundatiei Gojdu

In baza unui acord interguvernamental semnat ieri de ministrii de externe ai celor doua tari s-a stabilit infiintarea, la Budapesta, a Fundatiei publice romano-ungara "Gojdu" care functiona cu sprijinul financiar anual al guvernelor celor doua tari.

Documentul prevede infiintarea la Budapesta a Fundatiei publice romano-ungare "Gojdu", cu sediul la Curtile Gojdu, sub egida careia vor fi infiintate si alte institutii, respectiv Institutul Parteneriatului Strategic Romano-Ungar, un muzeu si o biblioteca in memoria fostului om politic roman Emanuil Gojdu.

Fundatia va acorda, anual, Bursa "Emanuil Gojdu" pentru elevi, studenti masteranzi si doctoranzi romani si maghiari cu venituri reduse, dar merite deosebite.

In baza acordului, guvernele de la Bucuresti si Budapesta vor sprijini financiar Fundatia, alocand anual sume paritare de la bugetele de stat.

Fundatia va putea desfasura si activitati economice directe pentru a-si imbunatati patrimoniul, daca acestea nu pericliteaza scopul si modul sau de functionare.

Fostul avocat si om politic roman Emanuil Gojdu a decis, printr-un testament redactat in 1869, ca intreaga sa avere sa revina comunitatii romanesti din Ungaria si Transilvania, urmand sa fie administrata de o fundatie formata din reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane din Ardeal si Ungaria.

Fundatia a functionat in perioada 1870 - 1952, acordand peste 5.600 de burse unor elevi si studenti romani. Totodata, a gestionat un complex imobiliar, situat in centrul Budapestei, compus din opt cladiri cu cate patru etaje fiecare, realizate in arhitectura sfarsitului de secol XIX.

Dupa instaurarea regimului comunist in cele doua state, Ungaria a nationalizat bunurile fundatiei.

Premierii celor doua tari au convenit ca astfel de intalniri sa devina periodice. Urmatoarea sedinta comuna va avea loc la Budapesta anul viitor.

iulian.anghel@zf.ro