Carmeuse investeste 27 mil. euro in modernizarea fabricilor de var

Grupul belgian Carmeuse, unul dintre primii producatori de var din lume, va investi 27 de milioane de euro in tehnologizarea si implementarea normelor de mediu in cele patru fabrici de var pe care le detine in Romania.

Campania de achizitii de la intrarea pe piata in 1999 i-a costat pe belgieni aproximativ 27 de milioane de euro, sustin reprezentantii Carmeuse.

"Planul de investitii este impartit in doua, pentru perioada 2005-2006 se vor investi 20 de milioane de euro, suma din care s-a cheltuit deja 55%, iar in 2007 se va investi restul de 7 milioane de euro", a declarat pentru Ziarul Financiar Niculae Stinghe, directorul general al Carmeuse Holding, filiala locala a Carmeuse Eastern Europe.

Carmeuse este prezenta in Romania prin doua entitati: Carmeuse Romania, filiala Carmeuse Central Europe si Carmeuse Holding, divizia Carmeuse Eastern Europe, in care Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare detine o participatie de 25%.

"Anul acesta ne asteptam la o crestere de 22% a cifrei de afaceri, pana la 22 de milioane de euro, datorita consolidarii pe piata autohtona si a cresterii productiei", spune Stinghe. Conform datelor prezentate de Carmeuse Holding, productia de var a companiei a crescut in primul semestru cu 12%, echivalentul a 100.000 de tone de var. In decursul a doi ani de zile compania si-a triplat cifra de afaceri, de la 7 milioane de euro in 2003 a ajuns la 22 de milioane de euro anul acesta.

Piata varului, estimata la 35-36 de milioane de euro, cu rate de crestere de pana la 10% anual, a devenit foarte atractiva pentru investitori strategici, mai ales in perspectiva cresterii cererii de materiale de constructii si a apropiatei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana.

Potrivit reprezentantilor companiei, piata totala de var a crescut cu 10%, ajungand la 1,2 milioane de tone, iar Carmeuse Holding are o cota de 40%, cu circa 480.000 de tone. Carmeuse detine patru fabrici de var din Romania, la Fieni, Deva, Brasov si Campulung.

Pana in martie 2006, belgienii vor investi 10 milioane de euro in fabrica de var de la Fieni, dintre care 6 milioane vor fi utilizate pentru schimbarea unui cuptor vechi din anul 1984, iar restul vor fi alocate pentru retehnologizarea celui de-al doilea cuptor si pentru implementarea normelor de mediu. "Fabrica de la Fieni reprezinta o prioritate pentru investitii, deoarece se afla in centrul orasului, iar emisiile de poluare trebuie reduse cat mai repede", precizeaza Stinghe.

In 2006, vor fi alocate 9 milioane de euro pentru fabrica de la Brasov, unde se vor efectua lucrari de modernizare similare cu cele de la Fieni, dar si o investitie de 1,5 milioane de euro pentru o statie noua de hidratare. Fabrica de la Campulung va intra intr-un proces de retehnologizare in 2007, cand vor fi investite aproximativ 7 milioane de euro.

Pe piata libera a varului, cu o productie anuala de 650.000 de tone, Carmeuse concureaza cu Simcor Oradea (care a preluat in decembrie 2003 afacerea cu var a francezilor de la Lafarge) sau cu Prescon Brasov, afacere detinuta de omul de afaceri Ioan Neculaie, care este si proprietarul clubului de fotbal FC Brasov.

Piata totala include pe langa segmentul de piata libera propriu-zis si pe cel al consumatorilor captivi, adica al operatorilor industriali care produc pentru nevoile proprii, cum ar fi COS Targoviste, Ispat Sidex, UPSOM Ocna Mures sau Carbid Fox Tarnaveni.

BERD va finanta cu pana la 17 milioane de euro extinderea operatiunilor in Europa Centrala si de Est ale grupului belgian Carmeuse. Printre operatiunile finantate cu bani de la BERD se numara si achizitia producatorului roman Var Fieni. Carmeuse Eastern Europe a cumparat Var Fieni in urma unei tranzactii estimate la circa 7 milioane de euro. Trei din cele patru fabrici cu var ale lui Carmeuse sunt vandute de catre HeidelbergCement in cadrul procesului de externalizare. Astfel, germanii de la HeidelbergCement incheie retragerea producatorilor de ciment din fabricile cu var.

Pe plan global, Carmeuse a realizat in 2004 venituri totale de 900 de milioane de euro si un castig inainte de plata dobanzilor, deprecierii si amortizarii (EBITDA) de 165,7 milioane de euro.

Grupul belgian este prezent cu 80 de locatii in Europa Occidentala pe piete precum Italia, Belgia, statele scandinave, Franta, Olanda sau Estonia, in Europa Centrala si de Est (Slovacia, Republica Ceha, Ungaria, Romania si Turcia), America de Nord (Statele Unite ale Americii si Canada), respectiv Africa (Ghana). In ultimii ani, sectorul productiei de materiale de constructii a devenit tinta mai multor investitori straini, care fie au achizitionat facilitati de productie existente, fie au preferat sa dezvolte proiecte greenfield (sa construiasca de la zero - n.r.) in acest domeniu.

Ratele atractive de profit din industria constructiilor si potentialul mare de crestere al pietei de profil au fost principalii factori pe care au mizat investitorii cand au venit aici.

Wienerberger (caramizi), Tondach (tigla ceramica), Bramac (tigla din beton), Lasselsberger (placi ceramice) s-au pozitionat pe piata autohtona tocmai pentru a capta cresterea inregistrata deja in aceste sectoare ale economiei.

catalin.lupoaie@zf.ro