Restructurarea se simte in conturile Cuprom: afaceri de patru ori mai mari in 2004

Autor: Florenta Ghita 07.02.2005

Compania producatoare de cupru si laminate Cuprom, care include fostul producator de cupru Phoenix Baia Mare si fostul producator de laminate si sarma din cupru Elcond Zalau, a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 100 de milioane de dolari (80 mil. euro), de patru ori mai mare decat anul anterior. Profitul brut a fost de peste doua milioane de dolari.
Rezultatele companiei au fost determinate de aplicarea programului de restructurare, odata cu schimbarea proprietarului. In perioada 1998-1999 societatile Phoenix Baia Mare si Elcond Zalau au fost vandute de catre statul roman companiei anglo-indiane RBG Resources. RBG nu a reusit sa le rentabilizeze, acestea intrand in lichidare judiciara.
In mai 2003, un grup de investitori romani, proveniti din sectorul bancar, a cumparat Phoenix Baia Mare de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAB) si Elcond Zalau de la lichidatorii din Londra.
"Companiile erau nerestructurate, aveau consumuri mari de energie si utilitati", a explicat Horia Simu, presedintele Cuprom SA. Programul de rentabilizare a avut mai multe etape. Prima a constat in unirea celor doua unitati si crearea Cuprom. In acelasi timp, noii proprietari au refacut contractele comerciale si au investit, intr-o prima etapa, 10 milioane de dolari in societate. Urmatorul pas a fost restructurarea personalului.
"Am redus cu 500 personalul angajat, mentinand peste 700 de salariati in ambele fabrici si acordand plati compensatorii celor care au plecat din societate", a mai spus Simu. El a explicat ca, desi in contractul semnat cu AVAB nu exista nici o obligatie referitoare la salariati, s-a luat, totusi, decizia acordarii de compensatii pentru "a asigura continuitatea productiei si motivarea personalului ramas. In felul acesta, am reusit ca, dupa sase luni de la preluarea societatilor, sa finalizam programul de restructurare si sa incheiem contracte ferme cu partenerii de afaceri".
In aceste conditii, productia a crescut, de la circa 11.000 de tone de laminate, in 2002, la peste 27.000 de tone, in 2004, fiind cel mai inalt nivel atins dupa 1989. "Planul nostru de afaceri prevede o productie de 36.000 de tone pentru anul acesta", a precizat Horia Simu. In concordanta, cifra de afaceri va creste la 130-140 de milioane de dolari, in 2005.
Cuprom a beneficiat insa si de o conjunctura internationala favorabila. Cotatiile internationale la cupru au crescut, iar producatorii straini de cabluri si cablaje au decis isi relocalizeze o mare parte din productia lor in Romania.
Asa se face ca societati mari, precum Pirelli, Hellenic Cables sau Emerson au devenit clientii Cuprom. Iar perspectivele de crestere a cererii de cupru si laminate continua.
Dupa investitiile facute de producatorii de anvelope Continental si Michelin, anul acesta compania franceza Montupet urmeaza sa investeasca intr-o noua fabrica la Cluj sau Timisoara, iar Coficab Tunisia va investi 25 de milioane de euro in productia de cablaje auto. Acestea urmeaza unui lung sir de companii cu acelasi profil, care sunt deja in Romania - Sumitomo, Leoni, Yazaki sau Valeo.
De altfel, proprietarii Cuprom mizeaza tocmai pe tendinta de crestere a necesarului de produse din cupru. "Cererea va creste. Avem avantajul ca suntem singurul producator din regiune. Cel mai apropiat competitor este in Polonia. Asa se face ca suntem cel mai important furnizor de sarma pentru producatorii de cabluri", a declarat presedintele Cuprom.
Pentru a tine pasul cu dezvoltarea pietei, societatea intentioneaza sa continue programul de investitii. "In 2005 vom continua sa investim 3-4 milioane de dolari in societate", a adaugat Simu.
Cuprom urmeaza sa fie transformata intr-o societate integrata. Compania detine deja doua institute de cercetare: Cepronef, preluat in 2003, care se ocupa cu cercetarea in sectorul de neferoase, si Ipronef, achizitionat in 2004, al carui obiect de activitate este proiectarea in acelasi domeniu.
Intregul program de restructurare a Cuprom are in vedere pregatirea societatii pentru competitia cu companiile din Uniunea Europeana. "Vrem ca, in momentul aderarii la UE, compania sa functioneze la parametri europeni. Sa aiba tehnologie, management si organizare comparabile cu ale firmelor din vest", a explicat presedintele Cuprom.
De altfel, Cuprom a fost prima societate din Romania care a obtinut autorizatie de mediu conform noilor standarde ale Uniunii Europene.