Confectiile romanesti cauta solutii la ofensiva producatorilor din Asia

Zona Covasna-Harghita concentreaza cele mai multe firme implicate in industria confectiilor din tara. In urma cu trei ani, chiar, ambasadorul de atunci al Statelor Unite, James Rosapepe era impresionat de faptul ca zona Targu Secuiesc detine suprematia mondiala in ce priveste numarul de pantaloni pe cap de locuitor. "Ar trebui ca locul sa se numeasca "Valea Pantalonilor", afirma ambasadorul, facand analogie la celebrul "Silicone Valley" din California. Anual, se produc aici peste sapte milioane de perechi de pantaloni. Exista insa o problema: scaderea substantiala, din 2005. a taxelor vamale la importurile din China si India, tari cu mana de lucru chiar mai ieftina decat in Romania. Firmele romanesti se gandesc deja la solutii.

Asa zisa Vale a Pantalonilor se intinde pe o suprafata relativ circulara, cu un diametru de 50 km. Exista aici 13 fabrici intre care Secuiana este printre cele mai puternice, cu o evolutie ascendenta de-a lungul anilor. In prezent, firma are exporturi anuale de circa 7 milioane euro pe an.

Secuiana a fost fondata in 1968 si a inceput sa functioneze un an mai tarziu. In 1973, fabrica s-a specializat in productia de pantaloni si a inceput sa exporte in Europa de vest si America de Nord. Dupa '90, fabrica a fost inclusa in privatizarile pilot de dinainte de infiintarea FPS si FPP, fiind privatizata in 1992, printr-o varianta Mebo.

Pachete de servicii

Pana in 2002, investitiile in retehnologizarea fabricilor din grupul Secuiana s-au ridicat la 500.000 de euro. In 1994 a fost infiintata o noua unitate de productie, Seconf S.A, in care Secuiana este actionar majoritar cu 75% si un an mai tarziu a aparut si Secuiana Trans, firma specializata in transportul confectiilor, cu un parc de 19 camioane speciale, unde Secuiana este actionar majoritar cu 99%. Ultima sosita in grup, in 1999, S'Mode este firma specializata in productia de pantaloni de dama.

Pentru a-si pastra clientii de lohn de nivel mediu-inalt si inalt, Secuiana dezvolta in acest moment pachete de servicii, atat in ceea ce priveste serviciile din zona avansului de productie - receptia tesaturilor, proiectare, dezvoltare de produs, executare documentatie de croit, etc - cat si din cea a productiei propriu-zise, cu servicii auxiliare sau chiar a post-productiei, precum lotizarea comerciala, depozitarea si transportul. "Vom oferi un produs full pe piata externa numai dupa ce vom fi foarte bine asezati pe piata interna" si-a propus directorul general. Cat despre piata interna, urmatorul pas va fi marirea considerabila a cantitatilor de produse introduse pe piata.

In tara, Secuiana vinde printr-o retea proprie de sase magazine (trei la Bucuresti si restul la Constanta, Onesti si Tg. Secuiesc), sub brandul Adam's. Luna aceasta, se va mai deschide un magazin la Brasov.

Pantalonii Secuiana de pe piata romaneasca sunt atat pantaloni clasici, cat si sport, din material prespalat, velur si bumbac. Pentru directorul general de la Secuiana, piata romaneasca este o piata de perspective si in continua crestere. "Vom creste segmentul de mediu-inalt, dar concomitent se va inaspri si concurenta", preconizeaza Dobra.

Chiona versus lohnul romanesc

De curand, a avut loc un congres al industriei textile romanesti ocazie cu care s-au discutat probleme precum pretul extern, aflat in scadere, presiunile salariale, aflate in crestere, si fluctuatia fortei de munca. Cel mai important capitol a fost insa cel denumit ?China versus lohnul romanesc?. Concluzia? "La ora actuala, la structura si calitatea la care se face, productia din China nu reprezinta o amenintare reala pentru lohnul si semi-lohnul romanesc, executat pentru clienti de inalta clasa, in serii scurte si la termene de livrare foarte flexibile, adica termene scurte", spune Laszlo Dobra.

Totusi, este de asteptat o ofensiva a confectiilor asiatice. Ca urmare a acordurilor din Cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului, valoarea taxelor vamale la importurile din China si India va scadea substantial in 2005. Romania, principala exportatoare europeana de textile catre statele UE, va trebui sa infrunte concurenta producatorilor din aceste tari, care au o mana de lucru mai ieftina. China si India ocupau oricum primele doua locuri in topul exportatorilor de textile catre UE. In prezent, avand in primele noua luni ale acestui an exporturi de 3,1 miliarde de euro (cu 6,5% mai mult ca in aceeasi perioada a anului trecut), Romania detine 7% din importurile totale ale UE, China 20%, iar India 11 %.

Firmele romanesti reactioneaza

Ca toti producatorii de lohn si Secuiana va fi afectata de liberalizarea comertului, admite Lazlo Dobra, directorul general al companiei. "In cazul nostru, segmentul de nivel mediu va fi cel mai afectat", marturiseste directorul general, precizand ca acest lohn nu va migra insa in Asia, ci in Ucraina, Republica Moldova sau Rusia. Doar produsele cu un grad ridicat de manopera se vor cumpara ca produs complet in Asia, mai crede el. "Este imposibil ca stofele cumparate in Europa sa fie confectionate in sistem lohn in Asia, segmentul mediu-inalt si inalt va ramane si in continuare la noi pentru cativa ani buni." Numarul angajatilor, in prezent 1400, va scadea treptat in anii urmatori, pe masura scaderii lohn-ului atat ca numar de pantaloni, dar si ca cifra de afaceri. Vor fi afectate, mai ales, firmele mici, fara structura tehnica adecvata, care nu au nici puterea sa faca investitii in tehnologie si nici posibilitatea de a oferi produse complete sau de semi-lohn.

Conform Magdalenei Andrei, director general la Siretul Pascani, producator de textile din fibre sintetice, tarile asiatice reprezinta o mare amenintare pentru firmele din Romania si din cauza faptului ca mentin in mod artificial o moneda scumpa pe piata valutara. In plus, exportatorii romani se vor orienta catre produse cu o valoare adaugata mai mare. Siretul Pascani, companie cunoscuta pe piata interna mai ales pentru productia de perdele, nu va fi insa afectata de scaderea taxelor vamale pentru exporturile asiatice cel putin pana la finele lui 2005, datorita contractelor pe pietele externe deja incheiate, a caror pondere in cifra de afaceri a companiei este de 60%.

La Cluj, producatorul de confectii LCS Conf, fosta societate Flacara, intentioneaza sa scada productia in sistem lohn sub 50% pana in 2010. In prezent, 95% din confectiile produse de firma sunt realizate in acest sistem, dar la sfarsitul anului trecut, compania a lansat primul sau brand propriu, Falla. Reprezentantii companiei au hotarat sa schimbe strategia firme si sa creasca ponderea productiei propriei marci, vanduta in clipa de fata atat la Cluj, in doua magazine, cat si la Bucuresti, printr-un magazin propriu deschis in martie 2004. Compania, care realizeaza imbracaminte pentru nume importante din industria modei - Benetton, Esprit, Gerry Weber si Max Mara - estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de circa 6,5 mil.euro, cu 23% mai mare decat cea inregistrata in 2003.

Toata lumea e cu ochii pe China

Si in Italia, liberalizarea comertului produce ingrijorare. Conform lui Oscar Marcheggiani, consultant de strategie internationala si responsabilul diviziei fashion in cadrul companiei Arthur D. Little, societate de consultanta internationala, chinezii nu se vor mai multumi multa vreme sa produca pentru terti. "26% din exportul de confectii textile mondiale vine din China, dar doua treimi din business sunt controlate de companii straine care administreaza brandurile, logistica, distrubutia", a explicat Marcheggiani pentru publicatia italiana Panorama. Asadar, chinezilor nu le convine cum este impartita "prajitura" la ora actuala, desi, dupa cum stau lucrurile, de la 1 ianuarie 2005, aceasta va fi din ce in ce mai consistenta. Exporturile chinezesti de imbracaminte vor sari de la 18% la 29% din totalul importurilor europene si de la 16% la 50% din importurile totale ale Statelor Unite, estimeaza consultantul.

Recent, celebrul designer Philippe Stark a starnit multiple discutii lansand un proiect menit sa descopere potentiale marci chinezesti de succes si sa-i ajute pe producatorii acestora sa devina artizanii propriilor branduri. Producatorii asiatici sunt companiile viitorului: au toate instrumentele pentru a produce marci bune, dar nu stiu cum s-o faca, declara Stark. Rob Gaff, analist in cadrul Amr Research, crede si el ca in China exista foarte bune capacitati de design, de dezvoltare de produs si de manufactura; lipseste doar experienta la nivel de marketing, o lipsa care insa nu poate fi ignorata.

Zeci de milioane de euro in "Valea pantalonilor"

Companiile RHM Pants, Transilvanian Trousers Company (TTC) si Ready Garment Technology (RGT), din judetul Covasna, detinute de omul de afaceri german Dietrich Bock, au realizat anul trecut o cifra de afaceri de 10,5 milioane de euro. Cea mai mare parte a cifrei de afaceri realizata de cele trei companii provine din exportul de pantaloni pe piata germana. Doua dintre firme - RHM Pants, Transilvanian Trousers Company - sunt specializate in producerea de pantaloni, iar toata productia este destinata exportului, in timp ce Ready Garment Technology are ca obiect de activitate finisarea materialelor textile.

"Fabrica de confectii RHM Pants de la Estelnic produce anual un milion de pantaloni pentru Hugo Boss, lider mondial in producerea si comercializarea pantalonilor barbatesti. In acest moment, 20% din productia fabricii este destinata Hugo Boss", a declarat Dietrich Bock. El a adaugat ca, initial, RHM Pants si Transilvanian Trousers Company au fost infiintate pentru a lucra exclusiv pentru Hugo Boss dar, in timp, numarul clientilor a crescut printre acestia numarandu-se Strellson, Escada, Toni Gard, Hiltl. Leithauser, toate marci germane. "Pentru a lucra cu Escada, companie specializata in productia de pantaloni de dama, am investit un milion euro pentru o linie complet noua de fabricatie", a mai spus omul de afaceri.

Dietrich Bock a intrat pe piata romaneasca din 1991 iar investitiile facute in Romania depasesc 19,5 milioane de euro. Proprietarul celor trei companii sustine ca numai in ultimul an si jumatate s-au facut investitii de circa 1,6 milioane de euro in utilaje. "O alta investite mai majora va avea loc peste jumatate de ani in domeniul tehnicii de calcul, cand impreuna cu o companie din municipiul Targu Secuiesc, DataS, intentionam sa dezvoltam un program complex de control al calitatii si a evaluarii operatiunilor", a mai spus Bock. Omul de afaceri intentioneaza sa isi extinda activitatea in Romania: "In cursul acestui an intentionam sa mai construim o fabrica in orasul Baraolt. In prima faza aici vor lucra 50 de persoane urmand ca in timp numarul acestora sa creasca la 250".
(Kiss Edit, ZF Transilvania)
cecilia.stroe@zf.ro