Verdictul UE: economie functionala, dar necompetitiva
Romania se poate astepta sa primeasca peste trei saptamani recunoasterea statutului de economie de piata functionala din partea Comisiei Europene, dupa cum indica ultimele semnale. Aceasta nu va insemna insa si indeplinirea criteriului economic de aderare la UE, care presupune in plus capacitatea unei tari candidate de a rezista presiunilor concurentiale de pe piata comunitara.
"Niciodata nu s-a intamplat ca o tara sa treaca ambele teste in acelasi an", a declarat ieri Onno Simons, adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti.
Anul acesta, Raportul de tara intocmit la Bruxelles urmeaza a fi dat publicitatii mai devreme, la inceputul lui octombrie, inainte ca actuala Comisie sa-si incheie mandatul.
Simons a facut o evaluare implicita a situatiei actuale a Romaniei, trecand in revista principalele cerinte ale statutului de economie de piata functionala si stadiul indeplinirii acestora.
Definitia folosita de Comisie nu este foarte precisa, insa ia in considerare urmatoarele aspecte: preturile si comertul sa fie liberalizate, sistemul legislativ sa fie aplicabil efectiv, inclusiv cu protejarea dreptului de proprietate, sa existe stabilitate macroeconomica si consens asupra politicii economice, sectorul financiar sa fie bine dezvoltat, iar intrarea si iesirea unei firme de pe piata sa nu fie obstructionata de bariere semnificative.
Simpla enumerare a acestor capitole de evaluare sugereaza ca in ciuda progreselor obtinute in domeniul economic de la precedentul Raport de tara, Romania are inca numeroase puncte slabe, enumerate de Onno Simons, la o conferinta privind economia de piata functionala organizata de Ministerul Integrarii Europene si ziarul Nine O'Clock.
"Timpul pretios pierdut in trecut nu poate fi intotdeauna recuperat, indiferent de bunele intentii", a declarat reprezentantul Comisiei Europene.
Fara a uita sa mentioneze trendul constant de scadere a inflatiei, Simons a atras atentia asupra faptului ca Romania are, inca, cea mai mare inflatie dintre toate tarile candidate, ceea ce ii afecteaza capacitatea de a-si indeplini obligatiile ce-i revin prin adoptarea legislatiei europene.
"Evaluarea gradului de stabilitate macroeconomica nu poate ignora factori de risc rezultati din accelerarea consumului privat, continuarea majorarilor de pret la energie si deteriorarea deficitului de cont curent", a spus Onno Simons.
Oficialul UE a mentionat si nevoia ca autoritatile sa ia in considerare problema sustenabilitatii pe termen mediu a finantelor publice, aratand cat de mult a crescut presiunea asupra bugetului de stat din cauza amanarii reformei sistemului de pensii: transferurile necesare din bugetul de stat pentru bugetul asigurarilor sociale se ridica anul acesta la 17.700 miliarde de lei, fata de 2.500 miliarde in 2002.
Finantarea unor proiecte majore de infrastructura a devenit problematica din cauza o mare parte dintre aceste proiecte nu mai sunt eligibile pentru finantare din partea celor mai multe dintre sursele oficiale internationale, mai spune Simons.
Fara a preciza la care proiect se refera, el a afirmat ca Romania risca sa piarda oportunitatea de a avea mai multe proiecte cofinantate in principal din fonduri UE, concentrandu-si resursele intr-un singur proiect.
Un alt criteriu important avut in vedere de Comisia Europeana este libera concurenta pe piata, liberalizarea preturilor find un indicator in aceasta privinta. Actualul nivel al liberalizarii preturilor pare satisfacator, dar interventiile administrative ale statului asupra stabilirii unor preturi ar trebui evitate in toate cazurile in care monopolul natural este inexistent, a explicat Onno Simons.
Problema preturilor la energie, gaze naturale si petrol este una delicata in toate tarile si, desi Romania are resurse energetice mai mari decat alte state candidate, acestea vor scadea dramatic, nu numai pentru ca, in timp, se vor epuiza, dar si datorita cresterii economice, a aratat adjunctul sefului Delegatiei CE.
In acest context, "protejand" operatorii economici interni de impactul total al pretului international al energiei electrice, piata va fi indusa in eroare, iar alocarea resurselor va fi distorsionata.
La capitolul privatizare, Simons a apreciat ultimele contracte (Petrom, BCR, companii de distributie a energiei electrice, a gazelor narurale si intentia de a privatiza CEC), amintind insa si "povestile fara sfarsit" ale societatilor Tractorul, Roman si Aro, care au inceput sa adune iar datorii dupa ce enormele datorii anterioare le-au fost sterse. "Sa nu uitam ca aceste trei privatizari au fost prezentate drept realizari de marca in urma cu un an. Semnarea unui contract de privatizare se vede ca nu este suficienta", a spus reprezentantul UE.
In privinta arieratelor, Onno Simons s-a referit la efectele negative ale acestora - deficit fiscal, instabilitate financiara - si la necesitatea de a fi impuse penalitati celor care acumuleaz datorii. "Regret sa o spun, dar astfel de penalitati au lipsit in mare masura", a spus Simons, aratand ca una din consecintele intangibile dar periculoase ale existentei arieratelor o constituie pervertirea comportamentului financiar al tot mai multor companii, de stat sau private.
Cat despre sistemul bancar, oficialul UE a afirmat ca acesta este inca insuficient dezvoltat.
El a dat ca exemplu ponderea creditelor in totalul activelor bancare, foarte scazuta dupa standardele internationale: 48,6% la sfarsitul lui 2003, fata de un nivel "normal" de circa 70%.
"Compromisul incomod pe care il observam in prezent intre dorinta de a avea un sector bancar mai dezvoltat si constrangerile prudentiale ale unei expansiuni rapide reprezinta inca o ilustrare a faptului ca timpul pretios pierdut nu poate fi intotdeauna recuperat, chiar cu cele mai bune intentii", a declarat Onno Simons.
O economie de piata eficienta trebuie are nevoie si de un sistem legislativ de incredere, inclusiv in ceea ce priveste garantarea dreptului de proprietate. "Acesta este un alt domeniu in care nu pot aparea imbunatatiri dramatice peste noapte, iar perceptiile agentilor economici conteaza mult si au o mare componenta inertiala", a mai spus Simons.
Anul trecut, Comisia Europeana a considerat ca Romania nu indeplineste conditiile pentru a fi considerata o economie de piata functionala, in ciuda mizei politice in care s-a transformat acest subiect la Bucuresti. Formularea diplomatica a verdictului - indelung dezbatuta si speculata de guvernul Nastase - spunea ca Romania poate fi considerata o economie de piata functionala o data ce progresul facut va continua in mod decisiv.
Un guvern optimist
Negociatorul-sef adjunct al Romaniei cu UE, Leonard Orban, s-a declarat insa foarte optimist in privinta raportului de tara al Comisiei Europene din luna octombrie si a acordarii statutului de economie de piata functionala.
El a admis insa ca exista inca elemente "sub semnul intrebarii", in indeplinirea criteriului economic, printre care disciplina financiara, problema arieratelor, privatizarea unor companii sau lichidarea unor societati comerciale neviabile.
Romania a inchis provizoriu 25 de capitole de negociere din cele 31 si, pana la sfarsitul lunii septembrie, spera sa mai inchida doua - "Libera circulatie a serviciilor" si "Politica regionala" - si sa avanseze "semnificativ" la capitolul "Protectia mediului incojurator", a aratat Orban.
"Nu spunem ca nu mai avem multe de facut pentru integrarea in UE, dar, in ultimii ani, am schimbat regulile economiei. Sigur ca mai avem probleme, pentru ca unele legi nu se aplica integral", a afirmat negociatorul roman, adaugand ca este "aproape sigur" ca data aderarii la UE va fi 2007, esential fiind cat de bine pregatita va fi Romania la momentul aderarii.
razvan.voican@zf.ro