Emigratia devine fenomen pozitiv
Marele numar de romani implicati in nenorocirea de la Madrid si tragedia familiilor lor intens mediatizata pe ecranele TV a lasat dare adanci in psihicul romanesc. Chiar modul de a judeca emigratia romana in cautarea unui loc de munca a suferit o schimbare semnificativa.
O prima constatare: caracterul devastator al atentatului nu l-a facut pe nici un roman aflat acolo sa doreasca o reintoarcere in patrie. Pe fundalul tragediilor din gara Madrid am vazut un tanar de 29 de ani, buimacit de grozavia dezastrului, care nu s-a gandit nici o clipa sa vada daca vreunul din prietenii sai se afla sub daramaturi, ci a fugit din rasputeri sa prinda autobuzul spre locul de munca. Sotia unuia din cei morti a refuzat sa-i insoteasca sicriul cu avionul Tarom pus la dispozitie de guvernul roman, de teama ca-si pierde postul de 1.000 euro pe luna, iar familia altui roman mort a preferat sa-l ingroape in Spania, ca sa-i mai poata vizita mormantul.
Romanii au fost surprinsi de amploarea fenomenului emigrarii in Spania. Nu e vorba de cateva mii de capsunari, ci de sute de mii, poate chiar jumatate de milioane de romani care muncesc in cele mai diferite ramuri economice sau casnice.
Daca inainte emigrarea era privita critic, ca un lucru rau, nepatriotic, acum viziunea incepe sa se schimbe radical. Chiar oficialitatile au inceput sa sublinieze latura pozitiva a fenomenului. Deunazi, premierul Nastase ii indemna pe romani sa mearga la munca in strainatate.
Romanii strang acolo moneda forte pentru a-si construi acasa o locuinta, se califica in tehnologia de ultima ora, invata sa stapaneasca legile economiei de piata, unii se intorc ca sa deschida un atelier, o pravalie sau o fabricuta. Ei trimit regulat bani acasa, si astfel se creeaza o sursa bugetara care atinge 2 miliarde dolari pe an. Se reduce astfel rata somajului si guvernul se mandreste cu o rata de numai 7,5%, in timp ce in Ungaria si Polonia se trece cu mult peste 10%. Un specialist nota ca se reduce si proportia saraciei in tara prin plecarea unor romani din categoriile nevoiase.
Pentru analistul politic este semnificativ ca guvernul PSD s-a decis sa imbratiseze cauza emigratiei la munca in strainatate, in timp ce partidele de opozitie sunt mai reticente in aceasta privinta. Exista o explicatie electorala a acestei abordari diferite a fenomenului. Studierea atenta a strategiei electorale a PSD scoate la iveala ca in timp ce sunt prevazute o serie de masuri pentru atragerea votului din regiunile rurale, programele de ajutor social pentru mediul urban nu sunt prea convingatoare. In general, muncitorimea industriala a fost si ramane punctul cel mai slab al previziunilor electorale ale PSD-ului. Unele sectoare, precum cel al industriei de armament, sunt in stare falimentara nedeclarata inca, iar alte sectoare sunt amenintate de disponibilizari masive in acest 2004, sub presiunea din ce in ce mai severa a Comisiei UE de la Bruxelles si a Fondului Monetar International. Capacitatea guvernului de a crea noi locuri de munca este foarte limitata, asa ca nu ne miram ca incurajarea emigratiei bratelor de munca a devenit parte a strategiei electorale a PSD.
O viziune putin diferita priveste sectorul tehnologiei informatiilor (asa-numitul brain-drain) unde se fac eforturi pentru a se recompensa mai substantial specialistii romani, pentru a-i atrage sa vina sau sa ramana in tara.