Consumul creste si fara economie de piata functionala

Autor: Razvan Voican 22.12.2003


Cat a castigat si cat a pierdut Romania in 2003? Credibilitatea externa s-a imbunatatit ca urmare a finalizarii acordului cu FMI, chiar daca acesta nu a adus si statutul de economie de piata functionala.



Romania a continuat insa sa piarda timp pretios. Reformele structurale, desi mult intarziate, au fost lente, cele cateva progrese inregistrate in privatizare si in restructurarea companiilor de stat nereusind sa aduca o curatire semnificativa a economiei.



Nota de plata nu a intarziat, anul 2003 incheindu-se cu o deteriorare ingrijoratoare a deficitului extern, aparuta cu precadere in a doua parte a anului, cand trezirea cererii de consum a gasit economia inca nerestructurata incapabila sa-i faca fata.



Tabloul macroeconomic a continuat totusi sa arate bine, justificand imbunatatirea calificativelor acordate de agentiile de rating. Ceea ce nu inseamna ca riscul accentuarii derapajului extern nu s-a transferat in 2004.



Astfel, cresterea PIB a ramas la peste 4,5% pentru al treilea an consecutiv, datorita consumului intern si a investitiilor private. Rata inflatiei a scazut mai incet decat in 2002, inregistrand un varf la inceputul toamnei, insa tinta de 14% fixata de autoritati pentru finalul anului ar putea fi ratata numai cu putin. De asemenea, deficitul bugetului general consolidat a ramas la 2,7% din PIB.



Pe langa acestea, persista vechile probleme: arieratele si pierderile companiilor de stat nu scad, cu precadere in sectorul energetic, in ciuda majorarilor de tarife la utilitati, dar si in transporturi.



Masurile de ameliorare a climatului de afaceri si de reducere a coruptiei, cerute de atat timp de organisme internationale si investitori straini, au ramas in mare masura pe hartie, cu timide aplicari in practica.



De asemenea, cresterea creditului catre sectorul privat cu aproape 40% in termeni reali in acest an, preponderent in valuta, reprezinta o sursa de risc dat fiind ca multi debitori nu detin venituri sau active in valuta.



Timpul pierdut in 2003 se cere recuperat in 2004, tocmai intr-un an electoral, in care guvernele greu se incumeta la masuri de reforma structurala dureroase din punct de vedere social.





Cresterea economica s-a mentinut



Ritmul de crestere economica s-a mentinut in 2003 la peste 4,5%, produsul intern brut recuperand in mare masura caderea de dupa 1989. Dupa noua luni din acest an, PIB inregistra o crestere de 4,7%. Aceasta a fost stimulata insa in principal de cresterea record pentru ultimii ani a consumului populatiei, care a urcat cu nu mai putin de 7,4%. Consumul populatiei, care reprezinta 70% din produsul intern brut din punct de vedere al utilizarii, nu a mai atins un astfel de nivel al cresterii din anii '95-'96, putand alimenta presiunile inflationiste in crestere in ultimele luni ale anului. In acelasi timp, productia industriala nu a crescut decat cu 3,3% pe primele noua luni ale anului, iar exporturile si-au pierdut suflul in fata avantului luat de importuri. Desi in relansare in a doua jumatate a anului, ritmul de crestere al productiei a fost mult redus fata de anii 2000-2002, cand ajungea la peste 6-7%.





Esec in obtinerea statutului de economie de piata functionala



Romania nu a obtinut mult doritul statut de economie de piata functionala nici in raportul Comisiei Europene pe 2003, in ciuda lobby-ului asiduu pe care administratia de la Bucuresti l-a facut la Bruxelles.



Asa ca temele neindeplinite au fost reportate pentru anul viitor, Comisia asteptand ca "progresele bune" inregistrate pana in noiembrie 2003 sa fie continuate "in mod decisiv".



Comisia Europeana a recomandat Romaniei sa continue privatizarile in sectorul energetic si a cerut Guvernului sa gaseasca o solutie pentru diminuarea arieratelor localizate cu precadere in acest domeniu. O alta recomandare se refera la continuarea restructurarii si privatizarii in sectoare cheie: energie, mine si transporturi - conditii esentiale pentru indeplinirea criteriilor economice de aderare la UE.





Primul acord cu FMI dus pana la capat



Programul de reforme structurale la care se angajase guvernul in urma cu doi ani a ramas "intr-o mare masura neterminat", insa conducerea Fondului Monetar International a hotarat totusi la jumatatea lui octombrie sa considere finalizat acordul stand-by incheiat cu Romania, in valoare de 429 milioane de dolari. "Implementarea cu fermitate a masurilor de reforma ramase restante va fi cruciala pentru asigurarea unei economii de piata functionale si a unei cresteri economice durabile", a avertizat FMI.



Acesta a fost primul acord cu institutia financiara internationala pe care Romania l-a finalizat dupa 1989, cinci programe anterioare fiind reziliate din cauza neindeplinirii de catre autoritatile de la Bucuresti a obligatiilor asumate. In a doua parte a lunii noiembrie au inceput discutiile in vederea incheierii unui nou acord, pe o perioada de un an, insa negocierile propriu-zise urmeaza sa fie reluate la sfarsitul lui ianuarie 2004, cu conditia aplicarii de catre autoritati a unui pachet de masuri pentru controlarea dezechilibrului extern in crestere.





Reforma structurala a incetinit



Implementarea reformelor structurale a incetinit in prima jumatate a acestui an, dupa cum au atentionat toate institutiile financiare internationale in frunte cu FMI. In aceste conditii, autoritatile nu au reusit sa reduca arieratele, programul de restructurare si privatizare din sectorul energetic a fost din nou intarziat, disponibilizarile si lichidarile din societatile neprivatizabile si cu pierderi mari au trenat, rezultand o acumulare de presiuni in ultima parte a anului, care risca sa afecteze stabilitatea macroeconomica.



Asa incat a fost transferat pentru inceputul de an electoral un pachet greu de masuri de restructurare, fara a caror aplicare Romania nu va putea incheia un nou acord cu FMI, mult dorit de guvern.





Deficitul de cont curent a explodat



Ultimele date disponibile la sfarsitul anului indicau un dezechilibru extern peste cele mai pesimiste asteptari, pornind de la deficitul comercial exploziv inregistrat in luna octombrie, cand Romania a batut recordul ultimilor 14 ani cu importuri mai mari cu aproape 900 de milioane de dolari decat exporturile.



De asemenea, deficitul comercial din primele zece luni ale acestui an, de 4,2 miliarde euro (4,8 miliarde de dolari), a depasit cel mai inalt nivel inregistrat pe parcursul unui an intreg incepand din 1990. in ultimele trei luni din 2003 Romania se indrepta spre o dezechilibrare a contului curent mai mare decat pe primele noua. In structura deficitului de cont curent al Romaniei, cea mai mare contributie revine deficitului comercial.



Dezechilibrarea balantei comerciale a fost accentuata de incetinirea exporturilor, inclusiv din cauza conjuncturii nefavorabile a preturilor internationale, in paralel cu cresterea rapida a importurilor de resurse energetice, bunuri de consum si produse agroalimentare.





Cota unica a fost amanata



PSD a hotarat ca sistemul cotei unice de impozitare a veniturilor persoanelor fizice nu va fi introdus in 2004 si, probabil, nici in urmatorii cativa ani, invocand "experienta realitatilor romanesti si consultarea mecanismelor din tarile UE".



Astfel, in Codul fiscal care intra in vigoare la 1 ianuarie 2004 nu este prevazuta introducerea cotei unice nici macar ca propunere pentru 2005.



Romania pastreaza astfel sistemul impozitarii progresive a veniturilor, sustinut cu indarjire de presedintele Iliescu, si rateaza astfel un pas de reforma pe care il face in schimb Slovacia, care isi imbunatatteste astfel si mai mult atractivitatea pentru investitii straine. In septembrie, guvernul aprobase in principiu introducerea unei cote unice de 23%, prin care ar fi fost incurajata munca, si s-ar fi creat premisele reducerii economiei gri. Aproape de finalul anului, Parlamentul a votat Codul fiscal, care strange laolalta reglementarile in domeniu.





BNR a emis bancnota de un milion de lei



Cu putin inainte de sfarsitul anului, banca centrala a lansat pe piata bancnota de un milion, pentru a usura platile in perioada Sarbatorilor. Decizia de a emite noua bancnota fusese luata de mai multa vreme, in conditiile in care guvernul hotarase amanarea denominarii leului. In timp, deprecierea leului redusese valoarea celei mai mari bancnote, de 500.000 de lei, la numai 14 euro, ceea ce ingreuna mult tranzactiile. Impreuna cu BNR, excutivul a stabilit ca pana in primavara sa fie finalizat un proiect de lege privind taierea zerourilor din coada leului, procedura care ar urma sa aiba loc in prima parte a lui 2005.





Previziunile pe cursul de schimb, abandonate la jumatatea anului



Evolutia incerta a raportului euro/dolar pe pietele externe s-a propagat in aceeasi masura si la Bucuresti, dealerii de pe piata valutara interbancara avand unul dintre cei mai agitati ani. Mai repede decat in anii precedenti orice previziune privind evolutia cursului de schimb al monedei nationale in raport cu cele doua valute de referinta - euro si dolarul- a fost abandonata inca de acum cateva luni. Probabil dupa cum stau lucrurile acum 2003 va aduce o slabire a leului fata de euro cu aproape 17%, in timp ce raportat la moneda americana leul s-a intarit anul acesta cu 1%. Banca Nationala a fost destul de prezenta pe piata valutara, in ultimele luni din an adjudecandu-si pozitia de vanzator net de valuta.





Dobanzile inchid anul aproape la aceleasi nivele la care l-au si deschis



Continuarea si in 2003 a trendului descendent urmat de dobanzi in 2002 era la inceputul anului aproape sigur. Si cei mai pesimisti analisti vedeau o scadere a dobanzilor cu 4-5 puncte procentuale. Dar nu a fost sa fie. Desi in prima parte a anului dobanzile pareau sa intre pe un trend vizibil de scadere, scaderea economiilor in banci si cresterea mult prea rapida a cererii pentru credite a facut ca banca centrala sa regandeasca politica de dobanzi si numai in doua trei-luni s-a revenit la nivele de la inceputul anului. Astfel, anul se incheie cu dobanzi la depozite in jur de 16-18%, in functie de scadente, in timp ce pentru creditele in lei acestea se ajung si la 35%.
razvan.voican@zf.ro